sâmbătă, iunie 30

Sms 2

S-a dus iunie spre zări rotunde.
Aştept să te revăd în câteva secunde.
E vis iubite, nu te panica.
De emoţii mi s-a blocat litera A.
Mă-nchid între stele şi coperţi,
Aşteptând iubiri şi cai verzi pe pereţi.
Voi lua o pauză de blog,
Să am mai mult timp să mă rog.
Să ne fie bine, frumos, destul,
Să ne recunoaştem unul pe altul.

vineri, iunie 29

Bucurii şi oameni frumoşi


 Am descoperit pe blogul Irinei această melodie şi mi-am permis să o "fur" şi să opostez pentru a o putea asculta la infinit.

Am descoperit pe facebook, că o femeie frumoasă, deşteaptă, mama a doi copii minunaţi, cu o afacere pentru copii - aşa am cunoscut-o; acolo mi-am petrecut anul acesta ziua de naştere (la Căsuţa cu surprize) - a apărut pe coperta revistei Avantaje. 
Am plecat să cumpăr revista. Mulţumesc Andreea pentru frumoasa lecţie de viaţă ce mi-ai predat-o azi, despre lupta cu viaţa, despre iubire, despre educaţie prin joacă şi cretivitate. 
Am primit cele două cărţi pe care le câştigasem la un concurs pe un blog, acum ceva săptămâni.
Am înţeles că fiecare palmă dată de un prieten fals, te face să deschizi ochii atât de larg, încât să descoperi frumosul din oamenii de alături... şi să-ţi fie milă de sufletele mizere ale celor care te-au întristat şi subapreciat.
Îmbrăţişări vesele şi optimiste cititorilor mei... :) 
Fie viaţa cât de grea,
Lectura prietena mea.
Călătoriile sunt visul meu suprem,
Mă bucur c-am ajuns să ne-nţelegem.
Fie la 2 mai pe plajă,
Fie pe vârful Omu de strajă,
Sau la Paris aşa în treacăt,
Tot te iubesc până la capăt.

Sms

Îţi trimit un soare rotund, rece, luminos,
Care să te alinte drăgăstos.
În braţe să te strângă,
Dorul de tine să-l stingă.
Privirea să ţi-o lumineze,
Viaţa să o-nsenineze.

joi, iunie 28

Cu tine în gând

Aş vrea să fii lângă mine... măcar cu gândul şi cu dorul. 
Mi-ar plăcea să citim împreună despre viaţă, despre putere şi credinţa din noi. Nu ai idee cât de puternici am fi împreună, noi doi. Dacă am adăuga şi iubirea ce ne-a legat cândva, am fi imbatabili. Te vei întoarce vreodată în sufletul meu? Mă vei înveli în miez de vară fierbinte cu pătura de stele şi de vise realizabile?
Felia de pepene roşu, ca o dragoste adevărată şi promiţătoare, te aşteaptă pe farfuria speranţei. 
Rochia vaporoasă ca o adiere plăpândă de primăvară timidă şi tânără, devine nerăbdătoare să o priveşti. 
Scrierile mele, uitate în sertar, speră să le răsfoieşti şi să le corectezi cu stiloul dăruit când credeai în talentul meu... când voiai să-mi fi alături la lansări... când îţi plăceau buzele mele, când zâmbetul meu te fascina în zorii de-abia mijiţi din noaptea iubirii noastre.
Picăturile de ploaie, încinse de dragostea ce ţi-o port, sfârâie la atingerea pielii arse de razele jucăuşe.
Străzile sunt ale noastre... paşii aleargă fericiţi pe pietrele pavajului proaspăt. Ele au numele tău. Mergând pe străzi, îţi simt mirosul... îşi zăresc zâmbetul... îţi aud vocea şi îmi amintesc de susanul rămas ştrengar în colţul gurii.
Te întorci vreodată şi la mine? 
E timpul să îţi spun la revedere.
Nu ştiu ce mă aşteaptă. Prăpastia... marea... stâncile... pădurile... lacrimile... zborurile...



De dor de tine

Când dorul de tine îţi atinge zâmbetul, se topeşte. Când zâmbetul meu îţi atinge chipul, se transformă în dor.
Ne-am întâlnit printre rafturile unei librării. E minunat când dragostea de carte ne uneşte sufletele. Mi-e drag  când îţi simt degetele pe pielea mea încinsă de aşteptări măsurate în amperi, ohmi, kilowaţi... sau în ce s-o măsura aşteptarea.
Când nu mă suni, te teleportez departe... pe o mare unde sunt numeroşi piraţi, pe care trebuie să-i învingi pentru a te întoarce la mine. 
Când îmi telefonezi, dar te simt atât de străin, închid ochii şi îmi închipui că e doar un coşmar. 
Într-o zi, Dumnezeu îţi va împacheta toate regretele, frustrările, complexele şi le va arde. Atunci vei fi liber şi extrem de fericit. Însă eu pe unde voi fi? În ce ape mă voi scălda? În ce lanuri de secară voi veghea la viaţa pe care o trăiesc cu toţi porii deschişi, fără teama că voi face puncte negre. Oricum frumuseţea trece... nici pietrele nu rămân nemişcate de dorul de tine. 
Am luat o hotărâre. Îţi voi scrie zilnic un mesaj, un vers, un gând, un dor strigat sau abia şoptit... 
Când îl vei citi, tu sau iubita locotenentului francez, să-mi dai de ştire. Nu în scris... poate fi un fulg... o şoaptă... un surâs... o geană... o lacrimă.
Până una alta, mă mut în patria iubirii fără răspuns, acolo unde singurătatea mi-e prietena cea mai bună, iar vântul iubit suprem. 
Când ţi se va face dor de mine - dar acel dor pe care să nu-l mai poţi duce - să vii să mă îmbrăţişezi.
Lacrimile mi-au secat....
Pornesc la vânătoare de elefanţi... şi la cules de cărţi şi de inspiraţie....
Mi-e dor de tine....
Ai aflat? Telefonul meu nu-ţi mai recunoaşte vocea. Dacă m-ai minţit... ce să-ţi fac?!
Cândva, undeva în acest Univers, dragostea noastră va rodi.... verde... verde... verde... proaspătă şi veselă şi nouă şi binecuvântată...

Eu... femeia COSMO

Nu am stare... oricât aş fi de obosită, nu mă pot desprinde de acest blog, loc de bucurii şi tristeşi de-a lungul ultimilor trei ani din viaţa mea. Sunt o femeie actuală, activă, atractivă.... adică ce mai în sus şi-n jos, o femeie COSMO.
Am descoperit un articol pe care trebuie să-l citească un număr cât mai mare de femei... de fete tinere (eleve).

10 lucruri pe care orice fata Cosmo trebuie sa le stie

1. Sa nu iei totul personal

Cel mai probabil n-a vrut sa te atace cu fraza aia care tie "ti-a picat greu", iar daca asta a intentionat, atunci el e ciudatul, nu tu.
Psihologii sustin ca oamenii sunt in general centrati pe propria persona si, de aceea, au tendinta de a concluziona ca orice vorba-n vant le este adresata sau au impresia ca sunt atacati la orice pas.
Invata sa te detasezi si sa nu mai pui totul la suflet. Data viitoare cand ai impresia ca cineva tocmai te-a jignit, gandeste-te de doua ori inainte sa rabufnesti - poate realitatea e, de fapt, alta.

2. Sa tai ceapa precum Meryl Streep in Julie&Julia

Cum anume? Cu neindemanare, dar neinfricata, curioasa, pasionata. Poate ca nu-i gatitul punctul tau forte, dar de ce sa te lasi dominata de temeri si complexe cand ai putea sa-ti transformi bucataria intr-un teren de joaca si noi experiente?
Uite, data viitoare cand ai chef sa gatesti ceva, nu-ti lasa gandurile sa alunece in zona "Iar o sa murdaresc toti peretii pentru ca in final sa ma aleg cu scrum in loc de friptura". Mai bine incearca sa inventezi tu o reteta. "funky", combinand niste ingrediente care iti plac si luate separat.
Apoi pune-ti niste muzica (simfonica, rap, dance sau rock -orice te ajuta "sa evadezi") ai apuca-te de gatit "lucrand" fara frica, indiferent de cat de necomercial se dovedeste a fi, in final, aspectul noii tale "inventii".
La sfarsit, fa-ti curaj si gusta ce-a iesit. Nu ti-ai hrani nici macar motanul cu asa ceva? Bun, ai pierdut doua ore pentru ca in final sa mananci tot iaurt cu cereale, dar ai avut o revelatie: nimeni nu taie legumele intr-un mod atat de creativ!

3. Sa alegi un parfum

Daca tot ti s-a pus pata pe ideea ca trebuie sa ai un parfum sexy pe care sa-l porti de fiecare data cand te intalnesti cu el, fa-o ca la carte.
Nu te grabi, nu subestima "procedura". Nu da fuga in mall in pauza de masa, ci mergi in ziua ta libera, cand esti relaxata si binedispusa (recomandabil), pentru a fi sigura ca ai destul timp la dispozitie.
Apoi, incearca sa raportezi parfumul la personalitatea ta: elegant, vesel, fresh, subtil; exista sute de arome ambietoare, dar numai una e facuta special pentru tine. Gaseste-o testand direct pe piele.

4. Sa fii singura

Ti-e frica de singuratate? Inainte sa dramatizezi pe marginea unui weekend fara plinuri si fara iubit sau prieteni langa tine, ia-o ca pe o provocare: "Chiar nu pot sa petrec doua zile frumoase de una singura?".
Desi ai impresia ca singuratatea e deprimanta, lipsa momentelor petrecute doar cu tine insanti te va afecta in relatia cu propria persoana. Bucura-te de fiecare clipa cu tine si vei ajunge sa te cunosti in profunzime.

5. Sa-ti aplici machiajul fara oglinda

Nu se stie niciodata in ce circumstante te gasesti, nu? Si daca tot e o chestie pe care o faci in fiecare zi, probabil ca ai capatat deja dexteritate.
Ei bine, pentru momentele in care ti-ai putea intalni printul pe parcursul unei plimbari relaxante pe seara, invata sa-ti aplici rujul rosu fara sa te oglindesti.

6. Sa raspunzi la flirt

Hei, nu intoarce capul in directia opusa atunci cand tipul ala chipes te fixeaza- cel mai probabil n-o sa-ti faca nimic din ce nu ti-ar placea!
Nu e nici o rusine sa oferi un raspuns (pozitiv, daca este posibil) privirilor lui sexy. Stabileste contact vizual si zambeste. Chipul tau va emana feminitate si putere, iar in acele momente vei fi exact asa cum vrei sa te vezi in fiecare zi in oglinda: triumfatoare!

7. Sa plangi

Nu, nu e o greseala de tipar. O femeie puternica stie de asemenea sa-si asume slabiciunea si sa-si accepte conditia de simpla muritoare. Ti-e rau? Ti-e ciuda? Te simti coplesita? Ti-a dat papucii de ziua ta?
Nu trebuie sa te prefaci ca poti suporta cu tarie orice necaz - incuie-te in camera si plangi cat timp ai nevoie ca sa te descarci. Dar nu uita sa te opresti la un moment dat

8. Sa mananci

Da, roaga-te si iubeste, asa cum spune Julia Roberts, dar nu uita de partea cu mancarea. Nu-ti spun sa te imbuibi non-stop, ci sa te bucuri de toate atunci cand ai ocazia.
E OK ca vrei sa-ti pastrezi silueta si nu faci excese, dar e deprimant sa mananci salata verde dimineata, la pranz si seara, nu? Atunci cand esti invitata la o petrecere si ai chef sa gusti din toate, fa-o! La urma urmei, nu te rasfeti astfel in fiecare zi.

9. Sa pastrezi un secret

Barfa e buna doar in contextul in care te ajuta sa te relaxezi impreuna cu prietenele la cafeaua de sambata dupa-amiaza.
Atunci aveti voie "sa tocati" pe rand toate cuplurile din gasca, sa va informati reciproc despre cine cu cine a mai ramas insarcinata si despre cate perechi de pantofi si-a achizitionat "cutarica" in ultima luna.
In restul timpului, o femeie adevarata ia in serios toate informatiile care i se incredinteaza si stie sa le tina sub cheie, pentru ca intuieste raul pe care l-ar cauza dezvaluindu-le oricui e dispus sa asculte.

10. Sa-l lasi sa plece inainte sa-l inseli

E intruchiparea barbatului ideal, dar pur si simplu nu te mai simti atrasa de el? Stiu ca ti-e greu sa-l lovesti peste fata cu adevarul, dar ar fi o dovada de lasitate sa taci pana cand gasesti un motiv real pentru a-l parasi, cum ar fi faptul ca iesi cu altcineva.
Nu exista decat o singura regula care se impune situatiei: nu-l mai placi, lasa-l sa plece inainte sa-i iei si demnitatea. Abia apoi esti libera sa fii cu cine vrei.

BAC-ul

Ieri, pe la orele 20, sună telefonul. Număr necunoscut.
- Claudia, nu ştiu dacă îţi mai aminteşti de mine, dar legile lui Murphi spun că atunci când ai nevoie de un om, îţi aminteşti de el. Sunt X de la liceul Z. Am fost colege. 
- Da, sigur îmi amintesc (Doamne ce tânără eram... îmi ziceau elevii să ţin mereu catalogul în preajmă, altfel mă confundă). 
- Ei, am o elevă care dă bacul la bio şi are nevoie de ajutor.
- Dar bacul este săptămâna viitoare. Nu pot face minuni.
- Măi, sper că a învăţat şi are nevoie să-i stabileşti nişte chestii.
- Bine, dă-i numărul meu de telefon.
Şi chiar mă gândeam că am un program prea lejer de vacanţă... :))
Aşa că, în cromozomi să ne batem şi în leucocite să ne imunizăm.... probleme cu respiraţie să descifrăm... şi eseuri despre nutriţie să consolidăm. 
Zile relaxante cititorilor mei.... :)

miercuri, iunie 27

Hillary Swank a venit în România


Ieeeeeeeeeeeee.... de când aşteptam acest moment.
Este actriţa căreia îi semăn... cu zâmbet laaaaarg şi cu mareeeee....


Actrita de la Hollywood a venit in Romania pentru cainii vagabonzi si copiii abandonati.
Hilary Swank a vizitat saptamana trecuta scolile din cartierele bucurestene Militari si Drumul Taberei si a vorbit despre campania de caritate pentru animale pe care vrea sa o lanseze.

Actrita laureata a premiului Oscar a venit singura, fara garzi de corp, fiind insotita foar de Kai, catelul salvat de pe strazile din Los Angeles. Morgan Freeman este cel care i-a sugerat sa viziteze Capitala Romaniei, scrie evz.ro.

Actrita spune "nu" uciderii si "da" sterilizarii si construirii de adaposturi pentru cainii comunitari.

"As vrea sa ma implic mai mult in problema cainilor vagabonzi si a copiilor abandonati, despre care se crede ca nu mai au nicio sansa. As vrea sa-i aduc laolalta intr-un fel. Eu cred ca a fi informat inseamna a fi puternic, in orice context", a declarat Swank pentru un cotidian national.

In plus, Hilary Swank s-a distrat alaturi de copiii de la scolile din cartierele bucurestene Militari si Drumul Taberei, a vizitat centrul de batrani Floare Rosie si adapostul Speranta, apoi a luat cina intr-un restaurant de cartier.

Prietenie roasă

Am descoperit că minciuna într-adevăr are picioare scurte... şi prietenia falsă moare şi miroase urât.
Am văzut cum invidia, răutatea, frustrarea, credinţa falsă ("unde eşti Tu Doamne... să vezi ce-a mai rămas din unii oameni") a ros... a măcinat... a ruinat o prietenie. Am plâns muult. A fost zguduitor. Nu am crezut niciodată că voi trăi momente atât de dureroase. Nu am crezut nicicând că o prietenie poate fi atât de falsă.
Încerc să iau partea bună a lucrurilor şi să devin mai puternică decât sunt.
Mulţumesc vieţii pentru toate palmele primite.
Mulţumesc Universului pentru tot ce am învăţat în aceste zile.

marți, iunie 26

Ca si cand...

Pas cu pas cresc un pic.
Rand cu rand te-ador, zic.
Soapta cu soapta, iti declar.
Zambet cu zambet, ca esti strengar.

Te-mbratisez in gand si pe rand.
Te sarut in gand si pe rand.
Te  astept in gand... in gand... in gand.
Te iubesc... ca si cand 
Totul se va ruina curand.

Oboseala

Am alergat sa rezolv probleme de la 9 pana la 16. Nu am realizat ca nu mancasem decat o banana, si aceea primita (multumesc mult, J.!).
La Unirea este un chiosc cu produse pe baza de cafea si inghetata greceasca. Am cerut un milkshake, stiind ca este rece.
Mi s-a povestit si aratat cum functioneaza aparatul de cafea, fiind intrebata daca am treaba pentru a nu fi retinuta. Cum imi plac povestile, am acceptat.
Am inteles ca mai exista si alte bauturi pe baza de cafea rece... fredo cafe si fredo cappucino (eu nu stiam decat caffe frape).
 Le voi incerca data viitoare cand ajung in zona.

luni, iunie 25

Printre gânduri, te găsesc pe tine... mi-e dor... de început



Scriitoare sau savantă.... conform Şarpelui

SARPELE PDF Imprimare Email
 http://www.normal-paranormal.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=415:sarpele&catid=58:chinezesc&Itemid=122
 
Numele chinezesc: She
Anotimpul si luna: primavara, mai
Orele dominante: 09.00 - 11.00
Elementul fix: focul
Semnul clasic: Taur
Pietre pretioase: magnetitul, malachitul, rubinul, topazul
Tari prielnice: Arabia Saudita, Etiopia, India, Iran, Mexic, Peru, Rusia
Trasaturi definitorii: inteligenta, agerime, misticism (nedeclarat)
Idealuri in viata: materializarea unui proiect important pentru el

 Este inteligent, intelept, tenace si viclean. Acest semn zodiacalofera cel mai mare procent de oameni puternici. Nativivul gandeste clar si rapid. Modul sau de a fi comporta un magnetism aparte, o putere hipnotica cu ajutorul careia isi atinge adesea numeroasele scopuri. Are mult tact, bun simt, spirit ager, patrunzator, mult umor de calitate, ceea ce-l face daca nu placut, cel putin remarcat in societate. Este profund si misterios, impenetrabil in ceea ce priveste gandurile sale bine ascunse. Are incredere doar in gandirea proprie si isi urmareste implacabil, imprevizibil dar consecvent, scopurile. Atunci cand sunt obstacole in calea lui, se mobilizeaza cu mare eficienta si le darama fara niciun fel de scrupule. Daca i se face vreo nedreptate, razbunarea lui este cumplita. Ura devine atunci devastatoare. Tipurile negative sunt orbite de putere, lacome, avare. Are predispozitii catre nevroza si paranoia datorita fondului lui suspicios. Viata sa este destul de agitata si periculoasa. Este destul de pesimist. Se spune ca cele mai frumoase femei si cei mai puternici barbati sunt nascuti sub acest semn.

Profesii: politicieni, comercianti, oameni de afaceri, savanti, scriitori, filosofi, preoti, ziaristi, actori.

Sporturi: alpinism,pescuit, rugby, tenis, sporturi subacvatice

Personalitati: N. Copernic, Alfred Nobel, J.W. Goethe, F.M Dostoievski, E.A. Poe, Gustave Flaubert, Vasile Alecsandri, George Bacovia, Pablo Picasso, Franz Schubert, Johannes Brahms, George Enescu, Greta Garbo, Grace Kelly, Carol I, Indira Ghandi, Yasser Arafat, J.F. Kennedy, Mao-Tze-Dun, Ferdinand Marcos, Nicolae Ceausescu, Aristotel Onassis, Frank Sinatra, Bob Dylan.
 

duminică, iunie 24

Bărbaţi "plângăcioşi"

Amicul care s-a apucat de scris, a reuşit să adune o pagină de cuvinte.
- Să înceci să îţi creezi propriul stil, i-am zis.
- Da... cu toate că e greu. Am încercat să scriu în stilul insuportabil al lui Marquez.
Bine, mie îmi plac povestirile  lui... şi "Dragostea în vremea holerei" şi "Un veac de singurătate" la nebunie. Dar gusturile nu se discută.
- Tu ce mai scrii?
- Am început o carte despre bărbaţii priviţi prin ochii mei. Am început cu tata... e vorba despre bărbaţi în general... rude, prieteni, şefi, iubiţi. Nu voi da nume. 
- Să nu scrii şi despre mine căci vei strica totul.
- E vorba despre bărbaţi buni şi bărbaţi răi.
- Aaa.. şi eu la ce categorie intru?
- La răi normal..
Domnul amic, este un laş. Anul trecut îl rugasem să meargă în calitate de prieten şi ajutor pentru ţinutul lumânării, la botezul finuţului meu. Era sâmbătă, orele 16, şi el îşi închisese telefonul, plus că nu îmi dăduse răspuns. Mă sună la 18, şi aduce teorii fel de fel... din care reieşea că nu poate să vină cu mine a doua zi.
L-am iertat... Am acceptat chiar să mă sune şi să îmi pierd timp preţios cu plângeri ale singurătăţii sale apăsătoare (dar nici nu vrea altceva... pe cuvânt de mai înţeleg ceva) sau ale  lăudăroşeniei accentuate... călătorii peste mări şi ţări.
*
De dimineaţă, eram la florărie să fac o coroană pentru naşa, mă sună vecinul (care a acceptat pe suta de metri să mă însoţescă la botez) să se vaiete că ieri  a avut o depresie urâtă, iar zi era pe stadion să îşi verse oful în sport. Bravo. Minunat. (nu spun eu degeaba că pot face liniştită psihologie).
*
Făcând lista pentru cartea despre bărbaţi, mi-am amintit de domnul intelectual, căruia i-am plătit tacâmul la o nuntă la care m-a însoţit din plăcere (mă descurcam şi singură, dar se învârtea prin viaţa mea la acel moment; reuşisem să-l recuperez dintr-o relaţie marcantă), plus taxiul până acasă, plus bilete la teatru de câteva ori... şi drept răsplată, mi-a oferit o dispariţie ruşinoasă, care m-a ajutat să mă refugiez în scris, să mă ocup de un nou hobby.
*
Dragii mei domni,
Nu înţeleg de ce sunteţi atât de plângăcioşi, fricoşi... nu e nevoie decât de un gram de curaj pentru a risca. Şi eu am riscat angajându-mă în alte domenii decât educaţie, am riscat aventurându-mă (cu genunchii tremurând şi sufletul cât un purice) într-o relaţie, într-o călătorie... etc.
Unde vă e curajul? Slavă Domnului că nu mai sunt războaie. Nu v-aş vedea bine.
Nu vă cere nimeni performanţe intelectuale, cultural-artistice, sexuale, sportive...
Treziţi-vă stimabililor din amorţire. Fiţi bărbaţi. Nu ca Zoe (asta sunt eu)... voi fiţi bărbaţi adevăraţi....

Viaţă versus moarte

Am fost la înmormântare. 
A murit naşa mea, o femeie deosebită, puternică, luptătoare, care mi-a fost model de viaţă (era Taur, 1 mai). De fiecare dată când o sunam, găsea o vorbă bună, un sfat de împărtăşit, cu o voce blândă, angelică...
Mereu mi-am dorit să fiu naşă, şi să am grijă de finii mei, aşa cum a făcut ea cu noi.
Când eram mică, aveam vreo 4-5 ani, naşul m-a oprit la ei. Nu prea stăteam fără părinţi.... Mi-a cumpărat  pijama, bleu cu băieţei desenaţi cu albastru. Nu am dormit deloc. A doua zi m-am adus acasă.... să nu mă îmbolnăvesc. Dar pijamaua mi-a fost tare dragă...
Eu nu am mers la înmormântări. Bunicii mei au murit când eram foarte mică, iar mama nu ne-a chinuit cu astfel de evenimente. Prima înmormântare a fost a naşului meu, acum 7 ani. Naşa a insistat să ne ducem. O femeie care a ştiut să îşi ţină copiii şi persoanele dragi alături. 
Am fost foarte atentă la slujbă azi... m-a impresionat când am auzit că nu iei nimic.. nici bogăţie, nici mândrie, nici frumuseţe, că suntem făcuţi din ţărână... şi nu se deosebeşte bogat de sărac... avar de zgârcit,  dar fericiţi sunt cei blânzi, darnici.... (fericirile).
....
Am primit încă o lecţie de viaţă: să fiu bună, indiferent dacă primesc sau nu ceva înapoi, să trăiesc fiecare clipă intens, să dăruiesc iubire şi zâmbet şi timp celor dragi, să iert...
*
Am primit invitaţie - prin sms - la nunta finului ce-mi poartă numele. Zâmbesc... ani de zile, de când l-a botezat mama, nu au sunat niciodată de Paşti, de Crăciun să ne ureze sărbători fericite. Acum, au nevoie şi brusc şi-au adus amintit de mine. Nu de mama care l-a botezat... în fine... ăştia suntem... generaţia generaţiilor...

sâmbătă, iunie 23

Tu... pentru mine

privirea ta este magică... 
sufletul tău... un câmp cu maci...
mintea ta... un pradis...
tu.... un complex de stări... de trări... de minuni... de doruri... de poveşti.... de minuni... de întâmplări... de zâmbete... de sărutări... de clipe... de lecturi... de şoapte... 

nicicând nu mă voi supăra pe tine.... în mincimea mea de 1,70 m... şi 46 de kg... sunt femeia care crede în tine... care învaţă (pe furiş) o mulţime de lucruri de la tine...

îmi pare rău că te-ai rătăcit pe undeva....
sper din tot sufletul să găseşti încrederea în tine... eu cred în tine... acum şi întotdeauna...

Citat care se adevereşte la mine

Fereşte-te deopotrivă de prietenia duşmanului şi de duşmănia prietenului.
- Nicolae Iorga

În ultima perioadă, tot mai mulţi prieteni (aşa îi consideram), se transformă în duşmani veritabili. 
Off... ce doare... dar asta e viaţa. Pot să mă opun?  

vineri, iunie 22

http://startevo.com/despre-pasiuni/

DESPRE PASIUNI

Published on June 22nd, 2012 by

Sa fii bun in ceea ce faci e mare lucru.  Indiferent ca vine vorba de job, de rolul de sot/sotie sau parinte, de prieten sau copilul parintelui, toate acestea le faci impartind cele 24 de ore cum sti tu mai bine. Toate sunt consumatoare de timp si viata trece. Si ajungi sa crezi ca aceste roluri te definesc si ca trebuie sa te dedici doar lor in intregime.  Dar mai ai timp pentru tine?
Tu ce pasiuni ai? Ce te face sa zambesti si sa simti ca traiesti? Indrazneste sa te gandesti si la tine. Nu te simti vinovat. Daca vei fi incantat cu tine si cu ceea ce faci pentru tine, vei avea timp si pentru familie, parinti, prieteni si altii. De ce sa renunti la hobby-urile tale pentru altii?
Daca inca nu ai reusit sa-ti dai seama care sunt alea, sau ca s-au schimbat o data cu trecerea timpului, cauta in continuare sa te cunosti, sa identifici noi activitati care te fac fericit. Cautarea fericirii e doar jumatate din drum. Mergi mai departe si exploreaza noi cai spre care te indruma pasii.
Gaseste-ti PASIUNEA. Iata cateva idei de activitati care s-ar putea sa-ti placa sa le faci si care se pot transforma in pasiuni:
Educational – pentru minte
-          Invata o limba straina
-          Citeste
-          Scrie
-          Asculta / compune muzica
-          Vizioneaza filme de colectie
-          Participa la diverse cursuri
Sporturi – intareste sanatatea si alunga stresul
-          Jogging / Plimbari (pe sub teii infloriti)
-          Yoga
-          Calarie
-          Sporturi de echipa
-          Tenis de camp
-          Aerobic / Fitness
-          Plimbari cu bicicleta
Activitati sociale  – pentru dezvoltarea abilitatilor de comunicare
-          Alatura-te unui Cine Club
-          Voluntariat
-          Incearca dansuri de societate / tango / hip-hop / street-dance
Creative – pentru suflet
-          Olarit
-          Creaza bijuterii
-          Pictura / Desen / Fotografie / Film
-          Decoratiuni florale
-          Design vestimentar
Colecteaza – indeplinirea unui obiectiv iti aduce impliniri
-          Antichitati
-          Carti postale
-          Timbre
-          Numismatica
-          Cutiute muzicale
-          Discuri pentru pick-up
-          Carti tiparite in prima editie
Activitati outdoor – pentru minte si suflet
-          Vanatoare / Pescuit
-          Tras cu arcul
-          Parapanta / Parasutism
-          Urmareste pasarile / Prinde fluturi / Planteaza flori / Creste animale
In casa – pentru minte
-          Gatit
-          Cofetarie / patiserie
-          Tricoteaza
-          Coase goblen
-          Etc.
Cu siguranta mai sunt si altele. Si v-as ruga sa-mi scrieti sa completam lista.
TEMA: Care dintre aceste activitati te atrag? Care este pasiunea ta cea mai mare si n-ai explorat-o inca? Ce te-a tinut departe? Daca ne-o impartasesti poate ne oferim voluntari sa te ajutam sa o realizezi .
 

Dor de teatru

Voi găsi vreodată acel om care să iubească teatrul la fel de mult ca şi mine? Îl găsisem cândva, însă era atât de violent, încât arta nu a fst destul de puternică să ne lege destinele pe viaţă. 
Mi-e dor de teatru. N-am mai fost de pe 5 mai. Off.. o viaţă am... şi îmi doresc să o trăiesc intens, să recuperez cât mai mult din timpul risipit în visare fără a încerca să-mi împlinesc visurile. Ele pot deveni realitate. Însă am prea multe vise, şi prea puţin timp. Însă, Dumnezeu uneori mă vede, şi îmi dilată timpul. Simt asta... şi ridic ochii spre cer, şi-i spun: "Mulţumesc Doamne, iartă-mă că mă înfurii pe tine adesea. Sunt egoistă. Poţi să-mi dai orice, dar dacă nu-mi dai o familie, tot ursuză rămân. Apreciez cămă ajuţi în tot ce fac. Unele activităţi le fac pentru cei dragi, pentru oameni care au nevoie. Un amic (da, acum este vorba despe tine, domnule Anonim Liviu) îmi spunea aseară că scriu pentru mine. Doamne, scriu poveşti pentru copii cu tot dragul... şi aici sigur e meritul tău, şi scriu ce trăiesc, pentru a învăţa şi alţii din păţaniile mele. Inclusiv eu. Scrisul este purificare, aşa am învăţat la unul din cursurile despre scris. Doamne, ajută-mă să merg la teatru săptămâna viitoare. E cam scump biletul (35 lei)... şi zău că nu-mi mai permit. De fapt, am nevoie de bani pentru a merge să-mi văd finuţul, să îi iau moţul, să îl răsfăţ. Acum, pufoşelul de un an şi trei luni, a devenit prioritatea mea. Mi-e dooor de el... ".
Mi-aş dori să vizionez piesa: "Ce ne spunem când nu ne vorbim" de Chris Simion (un om pe care îl admir... unul din modelele de viaţă, de scriere, de dăruire).

Ce ne spunem cand nu ne vorbim de Chris Simion
Luni 25.06.2012
Cu: Cristi Iacob, Ilinca Goia, Vitalie Bichir, Gabriela Iacob
Costume: Mirela Diaconu. Decor: Adina Mastalier. Grafica: Grafica Online. Video-proiectie: Razvan Paciu. Animatie: Alina Teianu

O POVESTE DESPRE NESFARSITUL CONFLICT DINTRE RATIUNE SI INIMA...6 tablouri despre 6 variante de a insela in cuplu.
Ce avem in mintea noastra, coincide foarte rar, sa nu zicem intamplator, cu ceea ce spunem sau cu ceea ce facem. De cele mai multe ori mintea nu traieste in acord cu sufletul. De parca am trai permanent cu o a doua persoana in noi insine. Spectacolul din mintea noastra este al doilea volum al romanului "Ce ne spunem cand nu ne vorbim". In cheie absolut comica...umorul fiind singurul care ne salveaza din absurd.
 
Romanul "CE NE SPUNEM CAND NU NE VORBIM" are doua volume. Primul volum, publicat de Editura Trei, se afla deja in librarii. Al doilea volum este un spectacol de teatru regizat de autoare. 
p.s. Cel de-al doilea volum nu va fi publicat niciodata. Pentru a avea parte de povestea integrala sunteti invitat(a) sa acceptati provocarea de a fi in sala de spectacol.

Scenografia: Adina Mastalier
Costume: Mirela Diaconu
Regia: CHRIS SIMION
 
Durata: 1h 15 min
Pret bilet: 35 lei

La acest spctacol NU se fac rezervari. Bilete se gasesc in barul Godot Cafe-Teatru intre orele 12.00-18.00 si pe www.bilete.ro si www.vreaubilet.ro.

Cuvinte dragi


 Oameni ca aceştia mă determină să nu renunţ la a scrie pe acest blog. Nu mă deranjează nici critica, dar nu în exces. Am modele de oameni... oameni puternici, oameni care ştiu ce vor. Cum ar fi ca eu, un neica nimeni, să mă apuc să-i critic vehement. Nici dac-aşfi la acelaşi nivel cu ei, nu aş îndrăzni.

"Buna Claudia,
Urmaresc cu mare bucurie blogul tau. Nu am mereu timp sa las comentarii, dar sunt alaturi de tine.Esti o luptatoare. Astazi sunt rari oamenii cu principii, cu demnitate, atat de sensibili si in acelasi timp atat de puternici. 
 Nu stiu cum am descoperit blogul dumneavoastra, important este faptul ca v-am gasit cand aveam nevoie. Admir energia si talentul dumneavoastra,dar in mod special optimismul, starea de bine, iubirea pe care le transmiteti. Nu stiu de unde aveti puterea sa faceti atat de multe ...dar cred ca reusiti tocmai pentru ca faceti totul cu pasiune, cu generozitate, fara sa cereti nimic in schimb. 
Nu renuntati...nu stiu ce sa spun pentru ca azi nu mai stii care sunt valorile."

"Buna ziua doamna..Sunt Raluka..de la 7 C..poate nu ma tine`ti minte...dar vroiam sa va intreb daca la anul o sa fiti din nou profesoara noastra...ca as fi tare bucuroasa..

E minunat să formezi oameni.... cu toate că este greu, ei având personalităţi diferite, bagaj educaţional diferit... dar nimic nu este imposibil, mai ales când pui un strop de dragoste.
Sper din tot sufletul să mă întorc la aceşti copii, pe care i-am educat timpde doi ani. 
Doamne ajută!

Spune-mi

 Această melodie mă face să zâmbesc... şi să înţeleg - mă întreb pentru a nu ştiu câta oară - că bărbaţii aşa sunt ei de felul lor... "buni alergători" din faţa responsabilităţilor, din faţa unei femei puternice (cu toate că există şi bărbaţi care îşi calcă pe mândrie şi acceptă să fie ceruţi în căsătorie sau să ţină lângă  ei o femeie care îi pot ajuta în carieră.... "în spatele unui bărbat puternic stă întotdeauna o femeie puternică"), din faţa provocărilor vieţii. 

22 iunie

 A sosit vacanţa... bine, pentru unii mai există BAC-ul (atât pentru elevi cât şi pentru profesori), examene de obţinerea unui grad didactic, examenul de titularizare (cu al său bine cunoscut tam-tam în presă; eu sunt de acord... trebuie să trăiască şi jurnaliştii din ceva; nu pot scrie cronici literare sau despre vitamine şi caniculă şi ploi şi zăpezi la infinit; de aceea, din când în când, câte o celebritate îşi ia viaţa.... ca să-i mai deturneze de la linia meteo...).
Azi, împlineşte 18 ani, băiatul unei verişoare. Este copilul pe care l-am crescut din prima zi. Tocmai ce luasem vacanţă (ca elevă atunci) şi m-am mutat la ei vreo două săptămâni. Îmi luasem în serios rolul. Ieşeam cu el afară.... lumea mă privea ca şi cum aş fi fost un urs carpatin în piaţa din Berceni.... Bine, mama a sunat după mine şi a insistat să mă întorc acasă, să mă bucur de copilărie. 
 Între noi, s-a creat o relaţie specială. Ne înţelegem din priviri, mă sună când are nevoie de un sfat.... este un băiat frumos, inteligent şi vesel. La mulţi ani, Andrei!
Vara are farmecul ei.... o plac pentru că mă îmbrac colorat, lejer, iar vestimentaţia este bogată. Mă bucur de leagănul din curte, de lecturi în răcoarea serii, de plimbări în parcuri.
Am primit ofertă pentru Paris, 4 nopţi - 999 lei. Zâmbesc. M-am convins că şi francezii sunt la fel de mincinoşi, fricoşi, fără cuvânt.
Îmi doresc o minune... o schimbare majoră în viaţa mea... atât. Nu ştiu în ce plan... dar îmi doresc să fiu surprinsă în mod plăcut de viaţă. Vreau să întâlnesc oameni curajoşi, care să mă susţină în proiectele mele de a face lumea mai frumoasă (atât cât se poate). Nu mi-au plăcut niciodată persoanele plângăcioase.... care se sperie de fiecare lătrat al unui câine.
Vreau să fac ordine în viaţa mea, şi să elimin aşa numiţii prieteni falşi... care nu se pot bucura de realizările mele. Nu voi mai povesti nimic nimănui până nu le împlinesc.
Vreau să trăiesc o vară frumoasă... de neuitat... cu lecturi multe... cu regăsirea copilului din mine (deşi nu l-am părăsit niciodată)... cu îmbinarea utilului cu plăcutul... cu zâmbete şi bucurii la fiecare pas... :)...fără aşteptări de la nimeni...

joi, iunie 21

Puţin supărată

În mare am avut o zi minunată...
Am primit o frumoasă lecţie de viaţă de la o stimată doamnă de aproape 70 de ani.
- Îmi puteai fii nepoată, nu fiică. Învaţă de la mine, să nu încrezi niciodată în oameni, nici chiar  în tine uneori. Când faci ceva, să revizuieşti.... oricât ai fi de bună sau experimentată în domeniul respectiv. Să ştii că oamenii nu se bucură pentru realizările tale, pentru ambiţa ta de a reuşi.
În arşiţa zilei, am mers să-mi  duc cărţile (Tobias şi Tolba) pentru concursul pe care îl sponsorizez la 121.ro. Ce  minunată e redacţia fetelor senzaţionale. Mi-am reamintit că a fost o perioadă în care  îmi doream muuuult, enooorm, să lucrez în echipa 121.ro.
Ajunsă acasă, mi-am jucat puţin rolul de gospodină (care îmi place mult, mai puţin gătitul, care mă face să miros a toate cele)... am spălat rufe, aragazul, am făcut puţină ordine (pleacasem în grabă de dimineaţă).
Am primit un mesaj de la o cititoare  blogului meu, care mi-a adresat cuvinte frumoase, mărturinsdu-mi că îi face o plăcere deosebită să mă citească. Acesta este motivul pentru care nu renunţla blog, gând ce mă chinuie în momentele în care primesc mesaje anonime de la frustraţi, labil psihic.
Iar pe seară, m-am enervat teribil.... ştitţi expresia "facerea de bine, fu..... de mamă". Eu încerc să ajut oamenii, ir ei îmi spun că atâta şcoală şi cursuri nu au nicio valore. "Hei, maestre, pentru mine tot ce fac, are valore. De la un banal - pentru tine - curs de scriere creativă, până la o a doua facultate sau maste sau ce vreau eu să mai învăţ, are valoare. Învăţ pentru mine, pentru sufletul meu, pentru a-mi antrena neuronii, nu pentru diplome".
Am aflat apoi, că mi-a murit naşa... o femeie puternică, blândă, înţeleaptă... minune de om, credinciosă fără a fi habotnică...  Aşa că, duminică am program: înmormântare.

ALL are grijă de cultura voastră

Noi cărţi călătoare caută cititori 12/06/2012

Postat de: ALLCafe in : Cafeaua zilnică , trackback
Chemarea îngerului, de Guillaume Musso
Pentru că listele de aşteptare pentru cele 60 de cărţi deja călătoare sunt atât de lungi, dar şi pentru că vrem ca tot mai multă lume să se bucure de noile noastre apariţii editoriale (unele mai frumoase ca altele), zece noi titluri intră în campania “Cartea călătoare”:
Din colecţia Strada Ficţiunii:
- povestea ursuleţului Nono, de Renata Carageani
- Nepovestitele trăiri ale templierilor români, Cartea a II-a, de Adrian Voicu (atenţie, nu o cereţi dacă nu aţi citit deja primul volum, povestea se continuă ;) )
- mult aşteptatul roman al lui Guillame Musso, Chemarea îngerului.
- De-aş avea un soţ cât o muscă, de Hatice Meryem
Din colecţia Iubiri de altădată:
- Prima iubire, de Ivan Sergheevici Turgheniev
- Ehtan Frome, de Edith Wharton
- Dragoste şi prietenie, de Jane Austen
Pentru pasionaţii de biografii:
- Viaţa mea. Fragmente de jurnal, de Sofia Tolstaia – soţia lui Lev Tolstoi
Cei care vor să ia lecţii importante pentru schimbarea personală, va călători şi o retipărire, carte vândută în mai mult de 15 milioane de exemplare: Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace, de Stephen R. Covey.
Bineînţeles, din noua serie de cărţi călătoare nu putea să lipsească Horaţiu Mălăele, cu ale sale Rătăciri.
Ce trebuie să faceţi pentru a primi o carte călătoare:
Să trimiteţi cât mai curând un email pe adresa loredana punct modoran at all punct ro în care să specificaţi cartea dorită şi adresa de livrare. Puneţi două opţiuni, în cazul în care cea dorită a plecat la un alt cititor.
Atenţie! Au prioritate cititorii care au făcut parte din campania vALLuntar şi (cei) care nu au primit alte cărţi călătoare. În rest, primul sosit, primul servit.
Dacă aveţi şi un blog personal, lasaţi-ne şi adresa lui, ne place să descoperim bloguri noi.
Vă invităm cu drag şi pe Facebook, în vALLuntar, grupul nostru discuţii, unde se fac schimburi de cărţi şi listele de aşteptare. Avem şi un regulament al grupului, să-l citiţi înainte, da? ;)
Despre campania Cartea Călătoare:
Fiecare cititor implicat în campanie va trebui să citească şi să dea mai departe cartea primită. La rândul lui, cel care primeşte cartea o citeşte şi o dă apoi mai departe. Fiecare cititor trebuie să intre pe pagina de Facebook.com/Editura.All sau pe Twitter, folosind hashtagul #carteacalatoare, şi să ne spună titlul cărţii şi unde se află ea (oraşul).
La final, va fi realizat traseul fiecărei cărţi din campania Cartea călătoare. Perioada de desfăşurare a campaniei este 23 aprilie 2012 – 23 aprilie 2013.
Cărţile ce fac parte din campania Cartea călătoare pot fi recunoscute uşor, prin eticheta explicativă lipită pe coperta întâi.
Aşteptăm mailurile voastre! Spor la citit!

Tobias vă premiază

Tolba cu povesti si Tobias vin la tine acasa!

Organizatori: 121.ro si Claudia Groza


Detalii concurs

Activ pana la:
27-06-2012

Premii:
Unul din cele trei exemplare ale cartii 'Tobias, elefantelul colorat' sau una din cele trei carti 'Tolba cu povesti'

Participare: 0 puncte (sunt necesare 0 puncte pentru participare. Citeste despre cum poti folosi sistemul de puncte aici)

Descriere concurs

Nu stii ce povesti sa ii mai citesti celui mic? Iti recomandam cateva povestioare care sigur il vor incanta, dar ii vor dezvolta si imaginatia si increderea in sine. Cartile pe care vi le propunem contin povesti educative pentru cel mic, care ii vorbesc despre curaj, despre bunatate, prietenie, buna-cuviinta, iertare, iubire, incredere si respect.

121.ro te invita sa participi la concurs in perioada 13-27 iunie si poti castiga unul din cele trei exemplare ale cartii 'Tobias, elefantelul colorat' sau una din cele trei carti 'Tolba cu povesti', ambele semnate de Claudia Groza.

Pentru a participa la concurs trebuie sa fii membru al comunitatii 121.ro, cu domiciliul stabil in Romania si sa ai datele personale corecte.

Citeste regulamentul general al concursurilor aici.

Succes!

miercuri, iunie 20

Noul virus de România - Plagiatul

"Plagiatul", virusul care a invadta România, face ravagii.... 
Oamenii bucuroşi, aruncă fericiţi cu roşii... E uşor să râzi de unul şi de altul...  
Fiecare om care are de a face cu scrisul, începe să-şi caute copiatori ai marii opere. E greu... 
Din ce în ce mai mulţi oameni vor să scrie. Chiar deunăzi, o cunoştiinţă, îmi scrie pe mail rugămintea de a-i trimite materiale despre scriere (eu urmând diverse cursuri de scriere), deoarece vrea să scrie.
Bun. Caut în calculator, şi-i trimit.
Mă sună. 
-După ce scriu o poveste ce fac cu ea?
- Depinde ce vrei să faci cu ea. O păstrezi sau dacă ai curaj, o trimiţi unui site literar, unei reviste, unei edituri (de ce nu?). 
- Am înţeles.
Dorinţa de a fi publicat este mare. Am simţit-o pe pielea mea. Însă, eu mi-am dorit ca poveştile mele să fie de folos copiilor plictisiţi de literatura clasică. Am vrut să creez o lume frumoasă, să-i întorc la lucruri minunate: natură (flori şi insecte), creaţie (desen, poveşti), maniere (Te rog şi Mulţumesc - poveste cerută de o mămică; asta m-a impresionat), prietenie, curaj ("Tobias, elefănţelul colorat). Îmi doresc mult ca aceşti copii, să crească armonios... să fie buni, zâmbitori, darnici şi harnici, sănătoşi, sportivi (vezi povestea "Bascheţii fermecaţi").
Astăzi mă sună Rareş, băieţelul a cărui bonă este mama.
- Salut. Mai scrii şi tu o carte?
- Despre ce vrei să scriu?
- Despre un samurai....
- Bine, voi scrie pentru tine o carte cu samurai.

Nimic nu e întâmplător

Cu toate că am momente în care mi se face o frică soră cu moartea, ştiu că toate au un rost... deşi mi-ereu să le accept, nu am încotro. 
Viaţa mă pune uneori la colţ, pe coji de nucă.
Azi, am primit un newsletter, care m-a liniştit.

“Mă consider un războinic paşnic pentru că bătăliile importante sunt în interior”, îmi spusese cândva Socrate. Acum mă confruntam cu propria bătălie interioară – o perioadă de deznădejde, cinism şi paralizie mentală. Mă simţeam îngheţat, prins între două lumi, fără să aparţin cu adevărat niciuneia. Voiam să mă întorc din drum, însă văzusem deja prea multe şi nu vedeam nicio cale să merg înainte. 
În timp ce spiritul meu trecea printr-o perioadă de reorganizare, eu treceam printr-o perioadă de suferinţă şi dezorientare profunde, cum e cea prin care trec bolnavii mintali. Aceasta era noaptea întunecată a sufletului meu, după cum e numită în diverse tradiţii spirituale. Noaptea întunecată a sufletului poate fi o perioadă de însingurare. S-ar putea să ne fie greu să comunicăm cu ceilalţ. Din afară, vieţile noastre pot părea normale sau chiar plăcute, însă să le simţim cu totul altfel dinăuntru. 
Totuşi, dacă înfruntăm nopţile întunecate cinstit şi răzbatem prin ele, o asemenea experienţă poate să ducă la o nouă iluminare şi un simţământ de compasiune. Putem învăţa lecţii importante în urma acestor probe şi încercări. Printre altele, am învăţat că există o fază naturală în evoluţia noastră spirituală care cere să îţi îndrepţi aproape obsesiv atenţia către sine – amintire de sine, observare de sine, reflexie asupra sinelui. Trebuie să cunoaştem sinele înainte să-l putem transcende.
Fragment din cartea “Călătoria sacră a luptătorului paşnic” autor Dan Millman editura Mix


“Lumea pe care o vezi, mi-a spus el, arătând cu braţul până departe, este o şcoala, Dan. Singurul profesor real este viaţa. Ea ne oferă foarte multe experienţe, şi dacă acestea ar fi capabile să aducă cu sine înţelepciunea şi împlinirea, toţi oamenii vârstnici ar fi nişte maeştri iluminaţi şi fericiţi. Din păcate, lecţiile pe care ni le oferă experienţele noastre sunt ascunse. Nu toată lumea ştie să le desluşească.”
Dan Millman

“Numai pornind de la experienţe care sunt acceptate adânc în suflet se pot dezvolta cu adevărat însuşiri ale sufletului şi spiritului.”
Jaap van de Weg

marți, iunie 19

Zi de marţi

Simplitatea ta îmi aminteşte de Goga... da, da, poetul. Încurajările tale îmi dau puterea să nu renunţ. Ştiu că nu sunt perfectă... important este că îmi doresc să fac lucrurile bine. Accept critica, dar într-o anumită formă... ca şi cum la diverse produse, contează ambalajul.
Sunt sfâşiată de nedreptăţi şi temeri, emoţii şi gânduri... 
Încerc să-mi repet tot ce am învăţ la cursurile de dezvoltare personală, la cele despre inteligenţa emoţională. Când văd cum oamenii deştepţi - exemplu Mircea Diaconu - sunt jigniţi, eu nu mai am pretenţii de niciun fel. 
 Am învăţat azi, că viaţa îmi dă lecţiile cele mai importante... Îmi doresc să le memorez...
Se apropie vacanţa...

luni, iunie 18

Rugăminte, idei, ajutor

Azi, mă sună un vechi prieten.
- Sunt deprimat... e o formă uşoară, dar simţeam nevoie să discut cu cineva.
Îl cunosc de vreo şapte ani.... este un bărbat deştept, sportiv, însă, de vreo doi nu-şi găseşte de lucru. Are 42 de ani împliniţi curând.
Nu am cum să-l ajut. Am căutat pentru el slujbe, a trimis CV-uri, însă nimic. A făcut politehnica (transporturi)  şi a lucrat ca broker. Nu mai vrea să facă asta.
Dacă aveţi idee de vreo instituţie, firmă care angajează şi oameni trecuţi de 40 ani, vă rog mult să mă anunţaţi. Mi-ar plăcea să-l ajut. Îmi spunea:
- Mi-e ruşine de mama. A investit mult în educaţia mea, văd că suferă când mă vede acasă sau că plec c bicicleta, deşi pentru mine asta este o evadare.
Gânduri bune tuturor celor ce îmi vor da un răspuns. MULŢUMIRI ŞI APRECIERI.

duminică, iunie 17

Linişte, armonie, aer curat


Am condus.... a fost frumos... am stat la aer, sub adierea blândă a unui vişin, ale cărei fructe au fost culese de sora mea. 
Să scrie poveşti în natură este minunat... uşor... de apreciat.

Mulţumesc pentru această zi divină...

Mi s-a reproşat că sunt egoistă... posibil... accept, recunosc (uneori).

Mi-e dor de fericirea în doi, pentru că altfel, sunt fericită în fiecare clipă...


sâmbătă, iunie 16

Viaţa

Rugăminte: rog toţi "psihologii" neavizaţi să nu mai pună diagnostice sub numele de anonim la mine pe blog, la rubrica de comentarii.  Problemele sunt la ei clar... :)
Controlaţi-vă. 

Un caz şocant... faptul că am ajuns inumani.... lucru ce deranjează când îl exprim... dar asta e. 

                   

E linişte în jurul meu

Sunt singură... atât de singură încât am pornit televizorul pe un canal muzical şi l-am dat la maxim. Ştiu şi vreau să cred că am înţeles, că în momente de linişte aurzitoare, este timpul să mă ocup de sufletul meu. Citesc cărţi pentru copii... poezii şi poveşti. Mă ajută să evadez din lumea rea, nedreaptă pe care o trăiesc şi încerc zadarnic să o corectez (sau să o îndrept, mai bine spus). 
Nu ştim să iertăm... vărul meu îmi spunea că un coleg de-al lui a fost concediat pentru că i se jucase o farsă. Bun. Şi de ce nimeni nu a luat măsuri? De ce nimeni nu a avut curajul să spună adevărul? Ca să încheie cu o răutate, deşi suntem rude, îmi spune: "sper ca în această vară să termini cu atâta şcoală". "Nu, voi continua... până când Dumnezeu îmi va spune STOP, e prea mult pentru tine. Vreau să fiu o a doua Ana Aslan a României... ca personalitate..."
De ce e atât de uşor să invidiezi pe unul care poate (şi reuşeşte să facă ceva), în loc să munceşti şi tu să faci ceva util pentru sufletul tău, dar şi pentru societate, oameni dragi?
Cu fiecare răutate pe care o primesc, cu atât îmi doresc mai mult să devin mai bună în domeniul meu, în meseria mea, să formez oameni frumoşi, puternici, încrezători în ei şi în intligenţa lor. 
Conştientizez că uneori e mai bine ca unele relaţii, lecturi, joburi... să se oprească chiar din start. Viaţa ta ar lua un traseu ciudat... nefast...
Am nevoie de îngerii creativităţii.... 
Am nevoie de poveşti frumoase...
Am nevoie de îmbrăţişarea ta cu miros de citrice... deoarece am aflat că dragostea nu trece prin stomac, ci este influenţată de parfumul ce-l porţi... 
Am nevoie de zâmbetele copiilor ce-mi citesc poveştile....

vineri, iunie 15

Gânduri şi întrebări

Tramvai. Drum spre casă.
- Bună ziua, doamna.
Clar cîteva capete se întorc să observe doamna. Hahahah... Neinteresantă... Prea slăbănoagă.... (un prieten, mai în glumă mai în serios mi-a spus recent: "să îmi arăţi buletinul. Mă simt pedofil uneori... ").
- Mergi spre casă?
- Mă duc la tata. Părinţii mei sunt despărţiţi.
- Şi ai mei... să nu fii complexat de acest aspect. E bine că păstrez legătura cu dânsul.
- Da... mai mult pentru fratele meu.

Ieri, o colegă mă strigă Camelia. Culmea, mama dorea să mă boteze astfel. S-a răzgândit pe ultima sută de metri.

Ce mi se pare ciudat este faptul că nu o singură dată am fost apelată Camelia. Oare mi se poriveşte mai mult decât Claudia?

Tatăl meu a ales o fiică vitregă cu numele Camelia. Poate lui îi era scris în harta destinului să aibă o fiică numită Camelia.

Poveşti, doruri, poveşti, şcoală

Poveştile m-au ţinut trează până în zori. M-am dus la culcare pe la 2 şi ceva dimineaţa. Când a sunat ceasul, simţeam că totul se învârte cu mine, că visele mă caută şi au nevoie de mine.
La cafea, pe repede înainte îmi verific mailul. Elevii îmi citesc poveştile şi îmi dau like-uri pe facebook.
Întâlnire cu poveşti, despre poveşti. Am înţeles - cu toate că ştiam - că poveştile sunt foarte educative, iar biologia, ştiinţa vieţii, le dă farmec.
Ajung la şcoală. Cursurile se apropie de final. Mi-e greu să mă despart de aceşti copii. Din toţi anii în care am predat, cred că aceştia sunt al doilea tur de elevi după care "plâng". De ce? Au bun simţ.... sunt educaţi de către părinţi... eu doar îi susţin în a învăţa despre viaţă.
- Doamna, cred că aţi reuşit să ne cunoaşteţi mai bine decât profesorii care ne predau de doi ani, deja.
Am câteva eleve cărora le-am dăruit cărţi...  cărţi de specialitate (biologie, psihologie), care le pot menţine trează dorinţa vie de a-şi urma şi împlini visul. (chiar am avut azi o discuţie despre importanţa lecturii. Cine este de vină că elevii nu citesc? Eu: părinţii. Editorul: educatorul. Nu mă consider expertă, însă, copiii repetă ce văd acasă. Dacă ei nu ştiu ce înseamnă carte până ajung la grădiniţă... e grav. Dacă părinţii nu citesc acasă, ei d ece ar citi? Mama şi tata nu citesc... se uită la Tv.... :) Păi pot să stau eu şi-n cap, că tot nu citeşte copilul ăla).
Mă intersectez cu locuri în care dragostea mi-a zâmbit. Mi se face dor de un zâmbet... de o îmbrăţişare.... de şoapte în miez de vară.....