joi, decembrie 8

Asa arata scoala azi, pentru parintii care cred ca am timp liber si neuronii cu toate tecile din dotare :))

”Școala altfel”...
De-abia am prididit să fac
Planificări - o droaie,
Că vin, din urmă, la atac,
Ședințe ca o ploaie!
Ieri am avut C.P., iar azi
Ședință cu părinții,
Alaltăieri C.A., C.E.A.C.,
Să mă ferească sfinții!
Peste trei zile voi ave,
C-așa-i acum poruncă,
Prea-minunatul C.C.E.,
Și-alte ședințe încă.
Și ca să-mi fie foarte clar
C-am misie-ntre misii,
Fac parte - ca misionar -
Din treizeci de comisii!
Număr absențe, raportez,
Săptămânal de-acuma.
Excursii - le organizez,
Serbări - una și una!
Sesiunea de comunicări
Și cea de referate,
Concursuri, baluri, adunări
Tot eu le fac pe toate...
Pornesc spre casă șchiopătând
De-atâta aiureală,
Se-aud ectenii de comând
Când plec de lângă școală.
Că rostul ni l-au resetat
Nebunii și cretinii.
Au smuls din holdă grâu curat
Și pun în loc... ciulinii.
E noapte, stelele lucesc
Și bate-un vânt iernatic.
Sunt încă trează şi muncesc,
La un proiect didactic.

Mai fac statistici şi printez,
Scriu zeci de protocoale.
Aşa se vede că lucrez -
În rest, sunt vorbe goale.
Afară-i frig, în casă frig -
Că n-am bani de căldură,
Și-mi vine, uite-așa, să strig,
Să-mi dau drumul la gură!
C-am înțeles: de ani întregi
Reforma-i ca sminteala,
Așa e când promulgă legi
Cine urăște școala.
Mai am de corectat lucrări,
Și zeci de portofolii,
Îmi pun pe umeri, să nu-ngheț,
Un șal mâncat de molii.
Adorm, într-un târziu, frumos,
Cu capul pe o mapă.
Visez cât am ajuns de... jos,
Pentru trei lei drept plată.
Tresar în somn, că am uitat
Să pun în opt dosare
Dovezi de parteneriat
Și de colaborare.
Și mă trezesc în zori de zi,
Ca dintr-un joc de iele,
Înmormântată în hârtii,
Dosare, dosărele...
Și, vai de capul meu, uitai
Să fac o socoteală
Cu note mici și mai dihai
La cea mai cea scorneală:
Îi zice într-un fel măreț -
Testare inițială” -
Un fel de măr, dar pădureț,
O nouă abureală.
Și plan remedial mai am
Să fac până-n amiază.
Că am și ore până-atunci -
Asta nu mai contează!
Aș vrea să plâng, dar nu e chip,
Nu-i timp de consolare,
Că vine, mâine, ARACIP
Comisia-teroare.
Și o să ia la scotocit
Toată maculatura
Ce tinde către infinit,
Sporind harababura...
Și vin, cu rostul lor ”sublim”,
Iar când or bate-n poartă,
Pe loc ne-or cere să vorbim
Limba română... moartă!
Că-i alta limba, la dosar,
Decât e limba vie.
Școlarul nu mai e școlar,
E... ”educabil”. Fie!
Și ca să fie pe deplin
Reforma - făcătură,
Poruncă nouă mai primim
Spre nouă-nvățătură:
”Când educabilul ți-o da,
Cu sete,-un pumn în gură,
Tu să-i explici, cu glas duios,
Că-i rea apucătură.
N-ai voie să-i vorbești răstit,
Necum să-i tragi o palmă,
Ai dreptul să-i zâmbești, smerit,
Cu fața cât mai calmă!”
( primite de la Constantin Paidos, profesor de engleza din Iasi)






Ceva superb mi s-a intamplat azi.... :)

Joi... zi de iarna, friguroasa... (desi, la un moment dat eram la ora si raze vesele au inundat clasa; elevele intreaba: "soare?!"; "nu mai stiti cum arata soarele de cand nu ati mai vazut!"; ele zambesc).... m-am invatat sa merg cu masina... la caldura..comod.. cu radio pornit.... E cazul sa fac plinul la benzina. Gasesc liber... m-am obisnuit.. las geamul, spun de cat sa imi puna benzina.. cobor si platesc...

Am devenit o soferita amabila.... bine, pentru mine e un exercitiu de testare. Permit altora sa intre in fata mea, pentru a vedea cati imi multumesc prin licariri de faruri. Nu stiti cat m-am straduit sa invat acest artificiu!!! Ma bucur cand obtin asta. E un "trofeu" pentru mine!

Dar asa cum anuntam, ceva superb mi s-a intamplat azi. Pe seara, venind de la scoala, coada la un semafor. In masina din fata, se zareste o fetita cu bucle blonde. Nu are mai mult de 4 ani. Imi face timid cu mana. Apoi se opreste. Ii zambesc! E tare haioasa. Ea prinde curaj si zambeste larg, cu un zambet pana la urechi. Imi face cu mana la modul cel mai serios. Ii fac si eu cu mana. Ea imi arata papusa. Domnul din stanga mea, rade in hohote.

Ridic din umeri. Semaforul devine verde. Drum bun. :)