Cand imi este teama, frica… e necesar sa caut CURAJUL. Scot teama din interior… o privesc. E hidoasa, un mic monstrulet. O modelez, ii dau o forma fireasca si ii pun un zambet mare.
Cum arata curajul? CURAJUL are forma de portocala si este atat de gustos, si bland si imi arata drumul spre reusita, spre SUCCES.
Curajul are forma unui trifoi, cu patru foi, care aduce norocul dupa sine, ca Mos Craciun darurile mult asteptate copiilor cuminti.
Curajul este un pitic cu zambet urias care sta ascuns in sufletul fiecaruia dintre noi.
Curajul este un fluture foarte colorat, care imi da aripi sa zbor pan’ la nori.
Curajul este o voce interioara care spune: “Paseste! Poti… inca un pas. Vei reusi!”
Curajul este un vultur care imi ia visele si le urca pe un nor roz, care le duce la Dumnezeu sa le aprobe.
Curajul este o girafa care aseaza sperantele in arbori inalti ca sa ramana mereu verzi.
Curajul este un cantec care patrunde prin toti porii si circula prin sange si lichidele corpului.
Curajul este un sentiment de bucurie, fericire, implinire, izbanda.
Curajul este un Bau-Bau care ii inspaimanta pe cei care vor sa ma indeparteze de punctual final al visului meu.
Ce inteleg prin curaj?
- Clipa cand ma incumet sa incerc o noua reteta;
- Momentul in care invat jumatate din ce am de invatat si ma prezint la examen;
- Cand risc si ii spun unui barbat “mi-e dor de tine” (oare am spus vreodata? );
- Drumul spre un loc necunoscut, fiind neinsotita;
- Cand ard gulerul camasii preferate a omului drag si ii marturisesc asta, dupa ce ii ofer un sarut; (nici asta n-am trait-o );
- Cand imi sustin parerea pana in panzele albe (si inapoi, daca se poate);
- Atunci cand mi se spune : BRAVO! inseamna ca am avut curaj.
Va predau stafeta, curajosilor…
Sunteti curajosi pentru ca imi cititi vaicarelile si dezamagirile si insatisfactiile si iubirile neimplinite (dar atat de mult dorite!).
Sa auzim numai de fapte curajoase!
am furat o poza de pe blogul unei femei minunate... implinite... vesele... jucause, si pe deasupra, prietena.
