luni, august 2

prieteni veseli

anul trecut, pe la final de mai, intr-o seara de marti, ies de la metrou, astept la semafor. in fata mea o tanara tunsa scurt, bruneta cu suvite albastre, imbracata interesant. o portiune de drum, o parcurgem impreuna. la un moment dat, ne pierdem una de alta. peste cateva minute, ne intalnim in aceeasi sala de curs, caci incepeam primul nostru curs de scriere creativa (a mai urmat unul parcurs impreuna, anul acesta februarie-aprilie). e o fata efervescenta si radioasa, cu zambetul pana la urechi. imi spune:
- ne-am intalnit pe drum, mi-a atras atentia geanta ta! Claudia, se prezinta.
- Claudia, spun!
rade.
incet incet, aflu ca este casatorita (o sotie tanara si deosebita) si are un baietel de 3 ani. imi spune cum ii citeste in fiecare seara povesti.
usor usor, s-a nascut o prietenie frumoasa. l-am cunoscut pe puiul ei la o intalnire cu mamici - "Mafia mamicilor", anul trecut prin vara. un mancacios care a fost ocupat cu savurarea unei clatite, nu mi-a acodat importanta.
pe masura ce aflam mai multe despre Claudia, imi placea tot mai mult numele nostru. este un model de sotie si mama pentru mine (a nu se intelege ca o copiez; am partea mea de originalitate).
au decis - Claudia, Radu si micutul David - sa plece in Canada. pentru ca atunci cand iti doresti ceva din tot sufletul si faci ceva efort pentru asta, se indeplineste, ei ne vor parasi pe 13 august.
ieri, ne-am intalnit sa ne luam la revedere (sperand ca nu ne vor uita, si vom comunica destul de des).
am ras, am mancat inghetata, am facut fotografii (imortalizarea momentelor speciale).
pentru mine, a fost o seara de joaca nebuna cu David, care m-a indragit din prima clipa (probabil unde am acelasi prenume cu mama lui). e un baietel istet foc. mi-a povestit ca va zbura cu doua avioane, ca in Canada e mai frig, acolo vine mai intai zapada si Mos Craciun, apoi aici.
ne-am distrat pe cinste.
de abia astept pozele, sa retraiesc acele clipe!
Drum bun, prieteni dragi si veseli si puternici si optimisti si buni si hotarati!
Este cazul sa le multumesc pentru incurajarea teribila de a scrie povesti.
Clau mi-a tradus o poveste si ea crede ca va ajunge peste mari si tari, la alti copii. Multumesc din suflet, Clau! (si Claudia scrie, mai frumos decat mine si mai mult; scrie fantasy; mult succes tiza mea draga!)


P.S.: gazda ne-a fost nimeni altcineva decat profesoara de la curs, iar prietenele, colegele noastre sensibile si talente de la cursul de scriere. atunci, s-au legat prietenii frumoase si adevarate. imbratisari si zambete, dragele mele!