Cufarul cu povesti

In colt, stanga sus... apar si eu... cizme cu blanita e semnul distinctiv...:)

Azi am fost la un club de lectura si teatru pentru copii. Am descoperit copii foarte inteligenti (eu lucrez cu multi si stiu cam ce le poate pielea si mintea), parinti implicati in educatia copiilor si mandri de odraslele lor.

Am ascultat o poveste frumoasa si educativa. Am participat la jocuri si am gandit doua proiecte noi pentru anul acesta. E minunat cand vezi oameni care isi doresc sa faca lucruri frumoase!

Nu ratati... urmatoarea intalnire este samabata 28 ianuarie. Cititi cu atentie afisul. Inscrieti-va. Nu veti regreta. :)

Nu in ultimul rand... cititi copiilor vostri, iar de ei stiu sa citeasca, lasati-va vrajiti de povestile lecturate de ei. Traiti clipa copilariei lor. Retraiti coplaria voastra. :)
CITITI SI CITITI SI CITITI!

Raspuns provocare 7: Carmen D. (l-am ratacit eu pe mail)

Draga Claudia,
> Initiativa ta este deosebita,mai ales ca traim inro lume
> nebuna,nebuna,cand nu mai stii ce este real si ce este indus ca fiid
> real,cand este grau sa discerni adevarul de minciuna si realitatea de
> fals.Sa stii ca nu toti avem talent literar dar incerc sa-ti fac pe
> plac.Ai sa alegi ce crezi si ai sa-i dai forma care crezi ca se
> portiveste.

> Titlul il alegi tot tu.Eu as intitula povestea"DACA AI UN VIS"

> "Undeva ,intrun sat din apropiere de varsarea Prutului in Dunare, fost
> o fata,pe numeSanda.Sanda era foarte cuminte si invata foarte bine.Isi
> dorea sa devina invatatoare,dar trebiuia sa se duca pentru acest lucru
> la scoala,tocmi la Galati.Nu existau masini si nici tren pana
> acolo.Isi dorea sa dea examen de admitere la liceu,dar parintii i-au
> spus ca este prea departe si nu au cum sa o duca la scoala.Toata vara
> a plans si in cele din urma,bunicul ei,a facut rost de o caruta si au
> pornit spre Galati.Era in anul 1945.Au plecat din zori la ora 4,00
> dimineata si cand se insera au ajuns la Galati.A dat admitere si a
> intrat prima la liceu dar nu a avut cu ce sa plateasca
> internatul.Atunci, au apelat la o ruda care a primit-o sa stea in
> bucataria de vara.Nu avea decat o pereche de ghete,un palton,uniforma
> de scoala si doua bluze.Cu aceste haine a facut primul an de
> scoala.Vara a venit acasa si a impleti manusi,caciula,ciorapi,plovere.
> A muncit la camp cu ziua si cu banii castigati a cumparat panza pentru
> bluze,iar sotia invatatorului i-a dat o fusta de stofa.Au trecut
> anii,ani grei,de lipsuri,dar nu s-a descurajat.Avea un vis de
> implinit. A venit si momentul cand trebuia sa termine scoala.Pe
> atunci,nu te puteai duce la facultate de la liceul pedagogic,decat
> daca plateai facultatea sau daca erai trimis de scoala,daca terminai
> pe primul loc.A obtinut bursa pentru a merge la facultate,dar nu avea
> bani sa se intretina.A solicitat ca locul la facultate sa-i fie
> acordat in anul urmator,iar pana atunci,a lucrat ca invatatoare in
> satul natal.A strans bani si s-a dus apoi la facultate.Au urmat alti
> ani foarte grei,ani in care nu isi permitea sa se duca acasa in
> vacanta,ani in care a mancat un covrig,un iaurt si o data la doua zile
> la cantina,pentru ca nu isi permitea sa manance in fiecare zi acolo.Au
> trecut cei 5 ani,a terminat facultatea si ,pentru ca era tot printre
> cei mai buni ,a ajuns sa primeasca repartitie la o prestigioasa
> universitate din tara.A devenit profesor universitar,si a demonstrat
> ca daca ai un vis poate deveni realitate doar daca muncesti si stii cu
> adevarat ce vrei".
> Povestea este reala si sper ca poate iti foloseste la proiectul
> tau.Talent literar,recunosc, nu am.Mult succes.
Carmen D.