De cât curaj ai nevoie să îţi asumi o relaţie?
E atât de greu să mănânci o îngheţată şi să petreci odupă amiază jucând cărţi sau povestind pur şi simplu vrute şi nevrute în compania cuiva drag?
Câtă răbdare să ai în astă viaţă?
E dificil să laşi un banner cu o carte pe blogul tău? Vrei să fii plătit pentru asta?
Ce înseamnă prietenia azi?
Care este înălţimea la care poţi fi numit scund?
E grav să fii o persoană activă? Dar să ai succes? Dar să faci acte caritabile?
De ce ne este mai uşor să discutăm telefonic şi nu într-un parc?
De ce când ne este bine, când suntem fericiţi uităm de cei care ne-au fost alături?
De ce când împrumutăm o carte, un CD, uităm să le înapoiem?
De ce ne este greu să dăm o explicaţie când vrem să renunţăm la o relaţie?
De ce este mai uşor să criticăm decât să lăudăm un prieten?
*
Mi-e dor de oameni buni.... şi prieteni adevăraţi...
Mi-e dor de teatru....
Mi-e dor de începuturi...
Mi-e dor de visuri împlinite...
Mi-e dor de încurajări...
Mi-e dor de îngeri...
Mi-e dor de joacă şi de jocuri...
Mi-e dor de sport...
Mi-e dor de dragoste....
*
Oare voi primi răspunsuri...?
Mulţumesc Universului că exist... :)