Claudia... biolog... simplitate.
Atat vreau sa scrie pe cartea mea de vizita. Am inteles eu ca, ce e simplu este si frumos. Am inteles ca simplitatea este apreciata. Am descoperit curand ca simplitate e o calitate a burgheziei.
Mereu am avut dorinte copilaresti. De ex. un buchet de flori cu un anumit ambalaj... dar sa il primesc, nu sa mi-l cumpar. Atat de intens l-am dorit, caci l-am primit.
O dorinta mai mult decat copilareasca, era sa adun carti de vizita de la oameni "importanti". Prima carte de vizita, am primit-o de la un coleg. Mi-a fost atat de draga! O confundam adesea cu cartela magnetica pentru metrou. Zambeam de fiecare data cand o vedeam.
Imi doream mult sa merg la o conferinta la Braila. Si am ajuns. [Am calatorit singura. Cand am coborat in gara la Braila -dupa ce stresasem cateva persoane cu intrebarea: "Urmatoarea gara e Braila?" - m-am uitat sa vad ce scrie. Ha ha ha.... si de nu era Braila, trenul se pierdea oricum in zare. Hihihi.] Dupa prezentarea lucrarii, am primit intrebari de la un domn simpatic, profesor universitar la o facultate din Iasi. La final, mi-a dat carte de vizita. Eram in culmea fericirii. E o carte de vizita albastra, sobra, frumoasa, impresionanta. Cel putin asa mi se pare mie. Din acel moment, au inceput sa "curga" cartile de vizita. Am o colectie draguta. Le-am asezat impreuna sa se imprieteneasca, sa se inrudeasca, sa fie vesele si fericite. Sa isi spuna secretele, povestile de viata.
Voi aveti carti de vizita?
