http://povestilelizei.blogspot.ro/2013/09/semnele-de-punctuatie-o-poezie-vesela.html
Semnele
de punctuaţie
Din
sertarul cu creioane
Dintre-agrafe
şi baloane,
S-are-un
punct mic şi ştrengar
Chiar
la mine în penar.
Estemic,
rotund şi vesel,
Ras,
frezat şi tinerel.
Poartă
frac şi papion,
Pantofi
negri şi baston.
-
Lume, lume, am sosit
În propoziţie la sfîrşit.
Tot eu mă aşez mereu
Lîngă-o linie verticală,
Semnul exclamării formez iute
După
o urare senzaţională!
-Tu
eşti şapca literei i,
O
vedetă interesantă,
Ce
vii în ajutorul nostru
Învăţăndu-ne
semne de punctuaţie,
Grăi
virgula cu graţie.
Un
bătrîn gîrbovit,
Apare
dintre obloane.
-Te
sprijin îndată,
Spuse
punctul pe dată.
-
Ce zici?
-
Te ajut să devii
Semnul întrebării,
Să ieşi în lume frumos,
Să fii cît vrei de curios.
-
De n-aş fi pe aici,
Nu aţi putea vorbi,
Se răsti o linie devotată,
Mai lungă şi mai dreaptă,
Cea de dialog,
Fără de care, totul ar fi monolog.
Cochetă, rimelată şi stilată,
Apare la lumină,
Micuţa liniuţă,
Isteaţă şifinuţă.
-Sunt Cratima-utilă,
S-ascund cîte-o vocală,
Cînd e aglomeraţie,
Şi-apare agitaţie.
Mai joc rol de punte,
Între două cuvinte mărunte,
Ce vor să călătorească
Într-o ordine firească.
Punctele de suspensie
Ce exprimă o ezitare,
Încăntare, continuare,
Sunt rudele punctuluu
Din rîndurile începutului
Poeziei dedicate
Semnelor devotate....punctuaţiei minunate.
Semnele sunt şirete,
Elegante şi selecte,
Ce dau farmec
lecturii,
Vorbirii
şi scrierii.
