“Zi obişnuită, lasă-mă să-mi dau
seama ce comoară eşti. Lasă-mă să învăţ de la tine, să te iubesc, să te
binecuvântez înainte de a pleca. Nu mă lăsa să te neglijez fiind în
cautarea unui maine rar şi perfect.”
Mary Jean Iron
Cu chiu cu vai am pornit la drum. Doua tinere ma privesc insistent in tramvai. Le place rochia , ma cunosc de undeva, nu stiu. O mana se opreste pe umarul meu.
- Doamna, buna ziua! Chiar imi doream sa va intalnesc.
O eleva de-a mea foarte frumoasasi desteapta, Madalina.
Mi-e drag cand vad copii minunati.... pasionati de cariera... dornici sa invete.
O scurta lupta cu secretara. Drum la fost scoala. Apoi ajung la inspectorat pentru decizie. Ma interesez de un curs.
O prietena m-a simtit putin suparata zilele acestea si mi-a recomandat un loc de liniste si relaxare. Il stiam, dar comoditatea, teama, gandul rau ma indeparta mereu. Azi am ajuns. Usile sufletului meu s-au deschis. Am inspirat aer divin si m-am conectat la energie pozitiva si frumusete.
Mi-e bine. Cel putin la acest moment, simt ca sunt eu. Am de munca enorm de muuult si imi doresc sa ajung depaaaaaarte si sa inving rautatile si trsitetea din jur.
