Durerea ta ma chinuie pana la baza soaptei.
Te caut si vreau sa te simt.
Mi-e dor de vibratiile respiratiei tale... si sper sa zbor cat mai sus.
Am nevoie de reusita precum ingerul de aripi,
Precum floarea de soare, de vant si de iubire.
Mi-e dor de copilarie... de sotron... de jocurile de sub visinul aromat..
De "Singur pe lume" lecturat in fotoliul pat (care a migrat spre alte case),
Cu picioarele stranse si lacrimile libere sa se plimbe pe aleile obrajilor.
Mi-e dor de scris povesti...
Azi, colegii chiar imi spuneau ca sensibilitatea mea nu are ce cauta la scoala. E timpul sa stau acasa si sa scriu....
Imi voi lua un concediu fara plata... luuuuuuung.... si ma voi lasa purtata pe aripile literelor....