sâmbătă, iunie 16

Lecturi

Am descoperit cărțile scrise de Amos Oz. Minunate!
Am decis ca în această vară să citesc mult, foarte mult. Am lacune și frustrări din cauza absenței lecturii. Nu știu cum pot trăi oamenii fără cărți, fără lectură, închiși în același cerc al existenței. 
Am să țin cont de recomandările și postările Dianei Alzner și voi merge din nou la bibliotecă, deși am șansa de a avea biblioteci bine dotate și la mama, și aici (moștenire de familie a soțului).
Îmi doresc să citesc foarte mult și cărți pentru adolescenți. Vreau să scriu pentru alt segment și am nevoie de o viziune asupra scrierii pentru ei.
Au apărut de asemenea cărți despre scris pe care mi le doresc!
Vreau să evoluez în acest domeniu!
Cred că, la un moment dat, îmi voi lua un an sabatic numai pentru lectură! Liviana Tane călătorește pe urmele marilor scriitori. Este un proiect minunat! Este o femeie curajoasă! Eu nu îmi permit momentan decât lecturi din toate colțurile lumii. Asemenea lui Jules Verne.  

Diplome

Uneori, mă amuz când observ și mă bucur de orice realizare a micuților mei. Un cuvânt nou, că au făcut pipi la oliță, că au desenat un cerc, că „povestesc” ei o poveste, etc.
Îmi doresc să îi cresc frumos, deschiși, foarte veseli și blânzi, dar și puternici (mai ales la răutăți), încrezători și curajoși.

Am nevoie de curaj

De când am născut, nu am mai condus. Am întâmpinat probleme cu schimbarea permisului, amendă și mult stres. 
Mi-a fost teamă să conduc cu permisul pe numele vechi, numele de fată. 
Încet încet, aproape fără să realizez s-a instalat teama de a conduce. 
Dar îmi doresc atât de mult să șofez din nou! 
Visez la asta!
Îmi doresc independență în mișcare! 
Îmi doresc sa conduc din nou și să merg cu micuții mei pretutindeni, indiferent de oră! Să nu fim dependenți de taxi sau de tati! 
Mai ales că am reușit să luăm o mașină mai mare!

Amintiri

Ieri, la serbare de sfârșit de an școlar, mi-am amintit  că exact acum trei ani, descoperisem că eram însărcinată. Nu ajunsesem încă la medic, dar îmi făcusem programare. 
Zâmbete și amintiri!

VACANȚĂ

Nu am așteptat niciodată vacanța ca acum! 
Ultimele săptămâni m-am târât efectiv la școală. Bine, asta când aveam ore dimineața! 
A fost un an greu, dar frumos!
Greu pentru că am revenit (deja obosită!) din concediu de creștere gemeni! Nopți nedormite, proiecte editoriale, povești, multe planuri își puseseră amprenta. Programul de început care se schimba permanent. Drumul care este destul de lung! 
Însă, am descoperit un colectiv primitor și blând. Am găsit colegi minunați, deschiși, inteligenți. Am avut parte de înțelegere și multă încredere. 
Știu că puteam face mult mai mult. Am tras de mine să fac esențialul. Dar va fi mult mai bine în anii următori!
Am reușit să îmi îndeplinesc un vis! TITULARIZARE LA LICEU! 
A sosit VACANȚA! În primul rând vreau să dorm. Am restanțe mari. Apoi, bineînțes multă lectură, multe ieșiri cu micuții (Doamne ajută să îmi permit financiar!) povești, să mă ocup de afacere mea, să întâlnesc oameni minunați, să am grijă de familie, de relație. 
Vacanță frumoasă tuturor! 
Dorințe împlinite!  

sâmbătă, mai 19

Eu cu mine

Am căpătat de la o vremea dorință nebună de a face prea mult. E o boală sigur! Am o mulțime de proiecte frumoase, unele care stau în așteptare, am copii minunați de care uit să mă mai ocup, am cărți de citit, teste de corectat, geamuri de spălat și rufe de călcat, iar eu cum citesc pe facebook că X  a citit ceva, sau a mers în cutare loc, la Y eveniment. parcă aș vrea și eu. Hei!  Femeie nebună! Stop! Ai tot ceîți dorești! Ai ce face! Ia-le pe rând și vei reuși. 
Adevărul este că nu pot fi moț peste tot. 
Adevărul este că îmi place discreția (de aceea nici nu merg la balurile elevilor mei, de câd sunt profesor nu am fost decât la unul, maxim două).
Adevărul este că nu pot și nu știu să fac totul. 
Adevărul este că AM TOT CE ÎMI DORESC, FAC CEEA CE ÎMI PLACE ȘI PRIMESC LA MOMENTUL POTRIVIT CEEA CE AM NEVOIE.
Adevărul este că îmi doresc timp pentru a cunoaște oameni care realizează activități pentru copii, iar eu să merg cu gemenii, în calitate de mamă. 
Adevărul este că îmi doresc recreere și evadare din oraș. Mă bate gândul să închiriez un apartament în Brașov sau alt oraș (Sibiu, Cluj) și să scriu, să mă plimb și să mă distrez cu micuții noștri.

Lecturi

Obosită și totuși dornică de a progresa, săptămâna trecută mi-am amintit că am tot primit cărți în dar de la sora mea, plus altele achiziționate de mine. (m-am lecuit să aștept confirmarea promisiunilor de la prieteni că primesc cărțile promise). 
Așadar, îmbrăcată în pijama, cu gemenii pe lângă mine, am luat „Măștile fricii” de Camelia Cavadia, editura Trei și m-am pus pe citit. Și cartea mi s-a lipit de degete și povestea/subiectul de suflet. Nu am mai stat de foarte mult timp noaptea să citesc. Acum am făcut-o. Povestea mmă urmărea și îmi provoca o avalanșă de întrebări.  Cum poate o palmă să îți marcheze complet copilăria, dar și destinul. Nici nu poți realiza când ai noroc, atât de mult te macină, te maltratează o palmă, un țipăt adresat de părintele tău în copilărie. Am retrăit amintiri și mi-am revizuit rapid comportamentul de mamă. Da. Oboaseala,lipsa timpului pentru  a face prea multe, îmi crează frustrări, tensiuni pe care le arunc pe soț, dar spre rușinea mea și asupra gemenilor, care nu au nicio vină. Ei sunt atât de veseli, dornici de joacă și vor să mă iubească. Este o carte ce trebuie citită și acționat în consecință. 
Apoi, am cumpărat „PLEC, un roman cu publicitari, măgari” de Cristina Andone. E despre viața dintr-o agenție de publicitate, funcții, atitudine, și în final cum să îți dai demisia și să ai o viață liniștită și echilibrată.