luni, septembrie 28

Job

Am primit newsletter de la BestJobs. Un anunţ vesel. Tocmai bun pe vreme de criză. Oricum nu te cheamă nici naiba la interviu. Îmi spun că jobul ideal pentru mine este mim :). Da, aşa este şi culmea, pe ăsta îl practic. Mimez că predau şi niciun elev nu ghiceşte. E foarte interesant si extrem de trist, dar adevărat.
Un zâmbet nu strică niciodată. Dar să nu fie ha ha ha. Doar unul gen Mona Lisa.

Intrebari amuzante ale angajatorilor:

`Daca ai putea sa te transformi intr-un animal, pe care l-ai alege?`
`Cand te gandesti la firma noastra, ce culoare iti vine in minte?`
`Parintii tai unde lucreaza?`

La intersecţie

Luni. Zi grea. După un weekend lung, cu scris de poveşti, lectură şi Da Vinci ( un autodidact)... revin la muncă.
Lecţii pentru copii. Caut mecanisme - ar trebui să fac vrăji - să atrag elevii să înveţe. Sunt disperaţi după note şi atât.
Săptămâna trecută am fost la institutul unde am lucrat. Le-am spus colegilor că voi ieşi să spăl parbrize în intersecţia unde e amplasată şcoala. Dacă mă zăresc, să nu mă bage în seamă. Nu sunt eu... doar câştig un ban cinstit.
Râzând, mi-au spus că şi ei vor ajunge în curând să facă asta. Glumeam şi împărţeam intersecţiile pe funcţia deţinută în cercetare. Cu cât ai mai multă şcoală, mai multe diplome, cu atât vei fi mai central, într-o intersecţie mai mare. Am decis: zona Unirii, Universitate sunt pentru academicieni.
Haz de necaz. Şi viaţa e frumoasă şi trebuie trăită la maxim.
Bucuraţi-vă de fiecare secundă alături de oamenii dragi, de fiecare rază de soare, fluture zărit - în această vară am văzut mulţi fluturi.