De dragul Corei, fac un efort si-mi stresez neuronii - sper sa nu se supere pe mine si sa ma lase cu "fundul in balta" cand mi-o fi lumea mai draga - si particip la leapsa despre impactul cartilor asupra mea.Cand nu stiam inca sa citesc, ma tot intrebam cum mama stie acele semne care apar in carti si-n ziare. Era ceva misterios pentru mine.Am mers la scoala, am invatat sa citesc. Cartile de la premiu au fost de neuitat pentru mine. "Codrin si Codrina" - povesti frumoase, mi-au bucurat vacanta.
“Cutreierand prin uimitoarea lume a basmului, iti doresc ca sa pasesti cu pasi repezi in lumea realitatii de maine in postura de invatatoare sau de ce nu, o gingasa dar exigenta profesoara. Pana atunci eu iti doresc succese depline.” - aceste cuvinte mi-au fost notate pe o carte de povesti chinezesti - din acelea cu pilde adevarate - de un om care a avut incredere in mine, si iata ca nu s-a inselat asupra drumului meu in viata. Am devenit profesoara, nu invatatoare. (sunt mandra ca mi-am indeplinit acest vis!).O carte ce m-a marcat profund, a fost "Singur pe lume". Am citit mult... imi place mirosul de carte.
Lectura era adesea pentru mine, aventura. Citeam noaptea, cu laterna sub plapuma. (am experimentat asta de curand; ha ha ha). Diriginta mea din generala este profesoara de romana. Imi amintesc cand am fost internata de hepatita, mi-a trimis un almanah interesant, pe care l-am lecturat din scoarta in scoarta.In liceu, m-au chinuit lecturile obligatorii. Faptul ca nu am avut sansa sa urmez profilul umanist - cum mi-am dorit - m-am razvratit si nu am citit foarte mult. Acum regret amarnic. As da orice sa intorc timpul in acea perioada, si sa am mintea de acum si sa devorez carti. Incerc sa recuperez, dar e foarte greu si parca nu mai este acelasi farmec. Mi-a placut foarte mult Shakespeare. Am citit atunci cateva opere, imi facusem fise de lectura. Le-am pastrat ani buni.
In facultate, chinuita de disectii si cromozomi, am citit doar carti de specialitate.Acum, citesc cu patima cate 2-3 carti in paralel. Am carte de autobuz, am carte de seara si carte obligatorie. Ha ha ha.Nu am citit suficient.
Regret si incerc sa recuperez. Cred ca de aceea am inceput a scrie povesti... am lipsuri de lecturi din ani fragedei copilarii.Cand voi avea copii, voi citi cot la cot cu ei, absolut orice.Am lista de lecturi de vacanta... imi reinnoiesc abonamentul la biblioteca si voi citi.
Imbratisari si pupici relaxati si veseli si optimisti si linistiti!
