culori

in jurul meu, mizeriile se inmultesc precum matasea- broastei, o alga pluricelulara despre care ii invat pe copii la scoala.

a ajuns sa nu-mi mai fie suficienta apa, sapunul, tot detergentul din lume pentru a ma spala de mizerie. mi-e sila pana si mie de mine. m-as ascunde si nu am unde.

ma uit in oglinda si sunt eu. nu-mi vine sa cred in ce tara traiesc, ca analfabetii fac rau, apoi se jura pe toti sfintii ca ei nu se razbuna.

nu mi-e teama. stiu ca exista D-zeu, si stiu ca se face dreptate, intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu. insa.... mi-e sila de ce am ajuns ca popor.... oare se vor indrepta lucrurile vreodata?

culorile din jurul meu, nu mai sunt culori... astfel, caut culori in alte tari, in alte parti, in carti si in natura... :)