miercuri, iunie 27

Prietenie roasă

Am descoperit că minciuna într-adevăr are picioare scurte... şi prietenia falsă moare şi miroase urât.
Am văzut cum invidia, răutatea, frustrarea, credinţa falsă ("unde eşti Tu Doamne... să vezi ce-a mai rămas din unii oameni") a ros... a măcinat... a ruinat o prietenie. Am plâns muult. A fost zguduitor. Nu am crezut niciodată că voi trăi momente atât de dureroase. Nu am crezut nicicând că o prietenie poate fi atât de falsă.
Încerc să iau partea bună a lucrurilor şi să devin mai puternică decât sunt.
Mulţumesc vieţii pentru toate palmele primite.
Mulţumesc Universului pentru tot ce am învăţat în aceste zile.

4 comentarii:

Alisandra spunea...

Offf.. suflet frumos! Te imbratisez cu mult drag!

DOAR NOI spunea...

@ Reve blanc:

Imbratisari.... :)
Pupici si spor in toate. :)

copilarim spunea...

:) uneori se intampla lucruri care par a fi dincolo de logica.. e ca si cum imaginea persoanei din fata ta a fost doar o reflexie frumoasa si inselatoare si de fapt, o data ce oglinda a disparut, ti se infatiseaa o imagine deformata (ca la salonul oglinzilor prin diverse parcuri de distractie) dar cat se poate de reala.
mi s-a intamplat si mie.. si inca ma intreb pana la urma... despre ce a fost vorba in acel episod al vietii mele? :))
dar e mai bine sa aflam cat mai din timp ... desi este trist sa fii nevoit sa cunosti astfel de persoane, mai ales pentru mine, nu de alta, dar ma atasez.. si e destul de greu.:P

DOAR NOI spunea...

@ copilarim:

Draga mea,
A fost socant sa aflu... am plans, nu mi-a fost usor sa accept. Stand si analizand, am constientizat ca e ideal pentru evolutia mea ca om.... tot raul spre bine.
Insa, mi-e mila de persoana respectiva... :(
Imbratisari...