Marţi dimineaţă, penultima săptămână de şcoală. Ora 8 şi o căldură halucinogenă. Dacă eu transpir şi nu suport, ce fac cei peste 90 de kilograme?
Le dau ceva distractiv de făcut elevilor: să creeze jocuri. Sunt încântaţi.... eu şi mai şi, iar rezultatele au fost îmbucurătoare.
După cinci ore de: "Doamna, doamna, veniţi puţin. Doamna, doamna, este bine?" pornesc spre liceu, la BAC. Intru în cancelarie. Aer condiţionat. Inspir profund.
O prietenă mă sună să mă întrebe ce mai fac, cum rezist. Liderul de sindicat, care era atent, mă întreabă:
- Ai vorbit cu Făt Frumos?
- Nu, cu Ileana Cosânzeana. Nu există Făt Frumos.
- Să-i spui asta lui Mutu.... o fată frumoasă şi deşteaptă şi descurcăreaţă ca tine, nu poate fi singură.
- Sunt fete si mai frumoase, şi mai deştepte... care sunt singure....
Se făcuse ora la care trebuia să-mi schimb colegul la BAC. Îmi face instructajul. Ora 14.30. Mai era câţiva copii de intrat. Au emoţii. Îi caut prin săli, pe unde s-au ascuns, pentru a intra.
- Să nu vă uitaţi buletinele. Baftă.
Sunt isteţi, frumoşi, atât de tineri.... Retrăiesc emoţiile de la bacalaureatul meu.
Apare un elev de-al meu, clasa a X+.a
- Sărut mâna, doamna. Ce faceţi? Daţi BAC-ul?
- Da.
- Haideţi doamna, că luaţi experimentat.
- Normal, ai avea îndoieli?
- Nuuuu....
Notarea se face prin calificative: mediu (5-6), avansat (7-8), experimentat (9-10).
Căldura mă doboară. Ajung acasă cu o durere cumplită de cap. Mi-e teamă.... aşa pornesc crizele biliare, de care am "beneficiat" în ultima lună de vreo 2 ori... şi m-am săturat....
Încerc să o păcălesc... reuşesc cât de cât... şi mă duc la somn.... şi dorm ăână azi la ora 9 când mă trezeşte telefonul....
