Cutremur.... ma trezesc mai cutremurata decat ma asteptam.
Elevii agitati si ei.
Acasa, mi-e dor de treburi casnice si asa cum imi promisesem, ma dedic lor. Imi doresc sa tricotez pentru finutul meu pufos, si o voi face.
Vesti: una calda, trei reci. CLAR E MARTI!
Tarziu in noapte primesc mailul: "Imi pare rau dar in ultima vreme tot ce va cer e urgent.
Imi cer scuze dar nu e vina mea. Astazi am aflat ca pana vineri trebuie sa dam situatia cu testele initiale.Va rog sa le corectati cat mai repede."
Perfect! Eu nici macar nu am luat testele de la scoala.
Am nevoie de un concediu. Solicitarea nervoasa la care sunt supusa este peste putinta celor 46 de kg de a o sustine.
Vreau un miracol. Vreau o minune in viata mea. Vreau sa pot duce la bun sfarsit tot ce am inceput. Macar atat. Si ma opresc.
