Aş vrea să fii lângă mine... măcar cu gândul şi cu dorul.
Mi-ar plăcea să citim împreună despre viaţă, despre putere şi credinţa din noi. Nu ai idee cât de puternici am fi împreună, noi doi. Dacă am adăuga şi iubirea ce ne-a legat cândva, am fi imbatabili. Te vei întoarce vreodată în sufletul meu? Mă vei înveli în miez de vară fierbinte cu pătura de stele şi de vise realizabile?
Felia de pepene roşu, ca o dragoste adevărată şi promiţătoare, te aşteaptă pe farfuria speranţei.
Rochia vaporoasă ca o adiere plăpândă de primăvară timidă şi tânără, devine nerăbdătoare să o priveşti.
Scrierile mele, uitate în sertar, speră să le răsfoieşti şi să le corectezi cu stiloul dăruit când credeai în talentul meu... când voiai să-mi fi alături la lansări... când îţi plăceau buzele mele, când zâmbetul meu te fascina în zorii de-abia mijiţi din noaptea iubirii noastre.
Picăturile de ploaie, încinse de dragostea ce ţi-o port, sfârâie la atingerea pielii arse de razele jucăuşe.
Străzile sunt ale noastre... paşii aleargă fericiţi pe pietrele pavajului proaspăt. Ele au numele tău. Mergând pe străzi, îţi simt mirosul... îşi zăresc zâmbetul... îţi aud vocea şi îmi amintesc de susanul rămas ştrengar în colţul gurii.
Te întorci vreodată şi la mine?
E timpul să îţi spun la revedere.
Nu ştiu ce mă aşteaptă. Prăpastia... marea... stâncile... pădurile... lacrimile... zborurile...
2 comentarii:
Frumos.....
@ Mihai:
Multumesc... :)
Trimiteți un comentariu