sâmbătă, noiembrie 29

Teatru de CG

Teatru
de CG

Cortina se ridică
Precum pleoapele spre cer
A rugă de iertare.

Muzica răscolește sufletul,
Descoperă răni necicatrizate.
Tu plângi iubite
De teamă că nu vei găsi alinare.

Actorii își spun replicile.
Îngerii știu că sufletele lor sângerează.
Îți regăsești viața pe scenă.
Scoți batista și aduni speranța iertării.

Cortina coboară.
Tu tremuri și oftezi,
Știind că nu vei îndrăzni nicicând
Iubirea să-mi mărtutisești.

Actorii pleacă spre casă.
Tăcuți, triști, goi.
Viața lor doare

Trăind viețile personajelor.

Într-o zi viața mea va arăta așa...