miercuri, septembrie 30

Imaginea şi hainele


Imaginea contează? Mult? Puţin?
Off... pentru mine foarte mult. Atât imaginea mea vis - a - vis de mine, dar şi faţă de ceilalţi. Asociez mereu omul cu hainele, cu aspectul. Cred că e grav, incorect... dar, nu mă pot abţine.
Chiar şi pijamelele îţi pot influenţa viaţa şi visele!
Somn uşor! Vise frumoase şi realizabile!
Vise dulci şi aromate cu parfum de îndeplinire!

Şcoala azi... poate şi mâine

Şcoală... plec dezgustată de la una din şcoli. Nu am nimic cu nimeni... nu sunt rasistă. am predat la clase de rromi, dar aveau bun simţ şi ruşine. Acum , aici... am dat peste unii cumpliţi. Sper să rezist. Nu ştiu ce se va întâmpla, de ce vin la şcoală... e cumplit. Unii, cu chiu cu vai, copiază ceva de pe tablă. Se bucură că au scris lecţia şi că au scris frumos.
Ajung, peste 2 ore la cealaltă şcoală. Încerc să mă încurajez că ăştia sunt copiii şi la nivelul acesta voi lucra. N-am lucrat niciodată la nivel aşa slab. Sunt fericiţi că îi ascult, că le zâmbesc. Sunt muuulţi la faza: " Dna mi-a rupt linia... m-a lovit... m-a mişcat etc." Tocmai când le explici ceva mai interesant.
De săptămâna viitoare le voi face nişte jocuri cu bileţele... cuvinte din lecţie şi să le asocieze cumva. Trebuie să îi fac să reţină ceva. Nu suport să stau la clasă degeaba, să vorbesc ca magnetofonul, să am statut de planşă.
Oare voi reuşi să scot oameni din aceşti copii? Trebuie... mă zbat... dacă nu, mă duc să vând gogoşi. Ha ha ha.