Rugăciune

O rugaciune de mare sensibilitate a parintelui Arsenie Boca:                                                                                       

Rugăciune

 

O, iartă-mi Doamne atâtea rugăciuni

Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,

Căci am făcut adesea din Tine robul meu

Nu eu ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu,

În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta

Îţi cer într-una să faci Tu, voia mea,

Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vrei

Şi să-mi slujeşti în toate, să-mi dai fără să-mi iei,

Gândindu-mă că dacă îţi cant şi Te slăvesc

Am drept să-ţi cer într-una să faci tot ce doresc.

 

O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga

Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta,

Nu tot cerându-ţi Ţie să fii Tu robul meu,

Ci Tu, cerându-mi mie, iar robul să fiu eu;

Să înţeleg că felul cel mai bun de-a mă ruga

                       E să doresc în toate să fie voia Ta.

Vara asta

 Vara asta cred că mă îndrăgostec... de viaţă, de mare, de munţi, de ambiţie, de voinţă, de reuşită,  de dragoste....

Un zâmbet pleacă în zori spre tine.
Îţi iei bicicleta şi fugi departe de mine.
Gândurile noastre se împletesc armonios.
Fluturii iubirii te-mbrăţişează drăgăstos.

În drum spre fericre să găseşti curajul
De a-mi îndrăgi tatuajul.
De a-mi cere să fiu cu tine din zori până în zori,
Şi aceste gânduri să nu-ţi dea fiori.


Vom alunga singurătatea?
Vom trăi fericirea?
Vom ierta fricile?
Vom împlini visele?