vineri, decembrie 24

Santa Claus

Santa Claus,

Primele patru litere din prenume le avem identice. :) Stiu ca ma iubesti si iti multumesc ca nu ma uiti niciodata.

Anul acesta a fost unul din cel mai bogat an pentru mine. Sincer nu ma asteptam. Multumesc pentru notebook-ul care sta linistit sub brad - diseara am sa-l incing cu povesti pentru copii; multumesc pentru stiloul cu penita aurie pregatit cu cerneala pentru autografe. Multumesc pentru toti oamenii buni si luminosi si rabdatori pe care mi i-ai adus in viata in ultimele saptamani, de la care am invatat si am crescut. Multumesc pentru cartile primite in dar, toate cu un mesaj special. Hai sa iti explic: "Ochi de caini albastru" de Marquez m-a determinat sa incep a scrie pornind de la unele idei din povestile de acolo, asa cum a inceput sa scrie Marquez plecand de la "Metamorfoza" lui Kafka. Multumesc pentru bomboane, cozonaci, cafea, da da, chiar si pentru agenda (pe care o voi umple cu mii din vise ca sa am de unde implini), calendar (sa-mi programez evenimentele: lansari de carte, examene, nunti, botezuri, aniversari, calatorii), pixuri (pentru a scrie in parc, in autobuz, in avion) CD (cu e putea fi decat muzica romantica Eros Ramazzoti)... iarta-ma daca imi scapa ceva acum.

Multumesc pentru toate vestile de departe, de la oameni (ba chiar scriitori) pe care nu i-am cunoscut, dar le-am scris impresii despre opera lor.

Multumesc pentru toti prietenii adevarati care nu m-au uitat si care cred in mine, si ma mai "palmuiesc" din cand in cand sa vad partea buna si rea din cei ce se dau "prieteni".

Multumesc ca mi-ai dat puterea sa iert pe cei ce m-au dezechilibrat. Multumesc ca mi-ai dat sansa sa fac fapte bune, asa cum imi doream.

Santa... iti daruiesc o poveste... (si nu uita nicio clipa ca te iubesc si te promovez an de an).

zambetul unui copil sta lipit - ca timbrul de scrisoare - pe una din ferestrele aburite ale casei ce se zareste printre ramurile brazilor impodobiti cu neaua proaspata si moale.

este zambetul unui copil ce a fost salvat de Mos Craciun, care i-a redat familia. astazi va da un interviu.

*

intr-o zi de iarna, cred ca era tot asa, in preajma Craciunului, povesteste emotionat baiatul din poveste, parintii mei au plecat la cumparaturi si nu s-au mai intors. in acea seara am adormit pe calorifer, asteptandu-i. nu au venit nici in acea seara, nici a doua zi, nici a doua seara. vecinii aflasera de la stiri ca parintii mei au ajuns in Cer, s-au transformat in ingeri si ma vegheaza de acolo de Sus.
am fost dat spre inggrijire unui unchi. am trait cele mai cumplite zile, caci se imbata adesea si devenea foarte violent. ma batea cu o cure lata, ma infometa si ma trimitea la cersit. intr-o zi, nu am adus acasa niciun banut, si atunci am fost alungat.
imi era frica de viata de pe strada, dar ma bucuram ca am scapat de bataie.
m-a prins o ploaie din acea rece, de toamna tarzie si am racit. am facut febra, si nu am putut sa imi gasesc un adapost. m-am asezat pe o banca si cred ca am lesinat.
dupa cateva zile cred, m-am trezit intr-un camin de copii sau orfelinat. cum va place mai mult, asa sa-i spuneti. era cald si bine, de fapt era minunat ca existau oameni care aveau grija de noi. insa, nicaieri nu e ca acasa, ca intr-o familie, alaturi de mama si tata - asa cum sunt ei, buni sau rai, de fapt niciodata nu ne vor raul.
in ajunul Craciunului, am hotarat sa fug departe, sa fiu singur in lume, sa-mi caut parinti.
nu mi-am luat decat un pulover, si iarna argintie a pornit sa scuture toti norii de fulgii de nea. nu se vedea la doi pasi in fata mea. stiti cum ningea? ca si cum doi copii s-ar fi batut cu pernele si toti fulgii pluteau in aer. am tras de manecile puloverului, mi-am acoperit degetele sa nu degere, dar am amortit, cred ca am inghetat de fapt, in scurt timp. am reusit sa iau cativa fulgi de nea in palma dreapta, si sa ii implor: "Va rog din tot sufletul meu de copil, cautati-mi parinti!"
dimineata, am fost trezit de un miros placut si inconjurat de caldura. eram in bratele unui batran bland, si acoperit cu o patura rosie de lana.
- buna dimineata, copile! am o surpriza pentru tine, dar este necesar sa parcurgem un drum de cateva strazi pentru a o afla. nu, nu,nu este cazul sa iti fie teama. te afli pe maini sigure.
da, nu era altul decat Mos Craciun.
mi-a dat haine uscate, moi si foarte calduroase, si am fost hranit consistent.
nu vreau sa va plictisesc, asa ca, dupa un sfert de ora de mers prin nameti, am ajuns aici, in aceasta casuta primitoare si vesela, unde ma asteptau doi oameni speciali, care mi-au devenit mama si tata. ne-am pus in acelasi timp dorinta din ajun de Craciun, astfel incat, ea a prins viata. cei doi, nu puteau avea copii, dar iubeau copiii si isi doreau sa fie parinti.

reportera intreaba, emotionata, stapanandu-si tremurul vocii:
- sa inteleg ca dorintele din seara de ajun se indeplinesc?
- da, dar numai si numai sunt curate si crezi cu tarie in ele! eu imi doream mai mult ca niciodata parinti!

*

Mos Craciun priveste spre casa alba dintre brazi din inaltul cerului, purtat fiind de renii sai frumosi inhamati la sania rosie.
-Ho ho ho, dragii mei, fie ca visele voastre toate sa fie despre iubire, intelegere, intelepciune si credinta! Toate vi se vor indeplini,daca sunteti harnici si munciti putin pentru ele, adica sa le exprimati si sa credeti in ele.

*

CRACIUN FERICIT TUTUROR!