duminică, aprilie 15

Stres și decizii

Vreau și nu vreau să mă plâng!
Vreau să povestesc despre asta pentru a mă elibera, pentru a alunga greul din sufletul meu.
Nu vreau să mă plâng pentru că știu că toate au un rost, că nimic nu este întâmplător și că se vor rezolva toate.
Îmi e atât de greu să mă lupt cu tot ce mi se întâmplă! Am nevoie măcar de susținere, de încurajare, de un strop de noroc și de avânt!
Nu știu ce a fost în capul meu și cum s-au întâmplat de am acceptat să reziliez contractul pentru site (care cică nu era conform cu standardele iar eu plăteam luanr 25 euro) și acum trebuie să o iau de la capăt, alți bani, altă distracție, cu aceeași nepricepere ( că doar de asta am acceptat să plătesc o firmă care să se ocupe!) și lipsă de timp. 
Eu am nevoie de timp pentru a petrece cu micuții, pentru a-mi duce la îndeplinire sarcinile de la școală și pentru  A SCRIE. Scrisul a decăzut mult pentru mine. Nu mai am timp și nici energie. Nu mai spun de emoțiile pe care le simt cu fiecare predare a unei povești/cărți personalizate. Încă mai am încredere nebună în oameni. Nu le cer bani înainte. Apoi, când sumele ating valori mari, stau cu sufletul la gură dacă îmi voi recupera banii sau nu. Poate aș accepta să pierd, dar când venitul meu este singurul din casă, când  gemenii depind de mine, nu pot risca. Și cam așa stresul și deciziile îmi macină nervii, îmi cresc tensiunea și mă obosesc! 
Sper ca Bunul Dumnezeu să mă audă și să mă ajute în continuare! 

AM REUȘIT!

Voiam de foarte mult timp să îi duc pe micuți la diferite activități destinate lor. De fiecare dată comoditatea, vremea (de parcă nu aveam mașină să ne deplasăm! dar așa este când mă las influențată de soțul extraordinar de comod și indiferent) sau oboseala mea. M-am înscris la un spectacol pentru copii. Amdecis să o iau pe Ana, deoarece Horia are de ceva vreme momente de încăpățânare feroce, ceea ce nu îmi place și îmi creează disconfort. Ana e calmă și ascultătoare. Am mers bineînțeles cu metroul. Nu merge foarte mult pe jos, decât când și dacă vrea. Spatele meu a fost supus unui efort considerabil. 
Dar faptul că a fost deschisă, curajoasă, îndrăzneață, m-a bucurat enorm. Vreau să fie puternici și descurcăreți. Vreau să fie independenți și sociabili. 
Am mers la un spectacol „Max și Mara, copiii care aduc somnul” ținut de o mămică, care se ocupă de ani buni cu asta, are studii psihologice și este foarte talentată. 
Ne-am înscris și pentru sâmbăta viitoare. Încerc să merg cu amândoi, dar să ne ducă soțul până acolo, să evit stresul cu drumul. 
Duminică minunată!