E toamna si totul e trist in jurul meu. Dar eu zambesc, pentru ca asa sunt eu. DoarEu este pseudonimul meu. Si-mi place sa fiu altfel, sa daruiesc zambet si bucurii cu suflet senin si voie buna, si uneori induplec picaturile de ploaie sa se indeparteze spre alte zari.
Cand am deschis mailul, nu-mi venea a crede… curs de scriere creativa. Ce imi pot dori mai mult intr-un weekend ploios decat sa astern cuvinte pe hartie colorata cu noul pix achizitionat pentru colectia de pixuri, de instrumente creative si norocoase.
Inspiratia imi vine… auzind un gand cum imi sare din sertarul amintirilor si-mi cere sa ii spun aceeasi poveste, dar intr-o alta forma sau cu un alt final. Inspiratia imi vine cand vad o insecta pierduta intr-un borcan si ii astern o poveste despre telul fiecaruia in viata. Citesc si gasesc un cuvant invatat si explicat cu detalii inflorite si parfumate de un el, banal sau important candva, la momentul X, in drumul vietii mele. inspiratia imi apare triumfatoare cand ascult o melodie a unui compozitor celebru si constientizez ca bucuria, suferinta, dragostea, iluzia, speranta…. pot naste ceva extraordinar de frumos, de publicat intr-o revista literara, intr-un moment cand nu mai astept acest eveniment cultural si important pentru sufletul meu sensibil si cautator de literatura si arta. Inspiratia este o femeie diafana, o zeita, care aduce muza si dansul in varful degetelor mele ce ard de dorinta de a demosntra lumii talentul innascut, daruit cu modestie de Dumnezeu. E pacat sa nu fructific inspiratia ce-mi viziteaza camera si gandul si sufletul si varful penelului ascutit cu grija in fiecare zi!
Poate ne vom cunoaste in acest weekend ploios, stimata inspiratie, ce-mi apari seara cand plapuma imi acopera gandurile si visele si sperantele si iubirile tainice, dar si dimineata cand sunt trezita de cantecul glorios al cocosului din vecini!
