Trezita cu un mesaj dragut. Zambesc, dar mai vreau sa dorm. Zece minute. Sunt epuizata psihic... date statistice, note, corecturi, au venit toate la un pachet prea mare. NU le-am putut inca digera. Plusviselemelestiintifice si povestile care se imbraca in haine de sarbatoare.
Probleme de familie ma fac sa fiu la pamant. Uneori ma intreb cum pot zambi... cum pot sta in picioare.
Imi doresc pe cineva care sa ma ajute... colegi/colege ajutate de soti/sotii parca imi fac in ciuda. Inteleg: moment e cazul sa accept situatia. Eu sunt sustinuta de la distanta... bine, ma mai salveaza din cand in cand sora mea (iti multumesc si TE IUBESC!).
Am inceput sa dau note. Marti am dat un 4. Azi am dat note de 10. Unui elev, in viteza i-am scris in carnet, 6.X, biologie 6... din graba. Inghetase, bietul copil. Mi-am corectat gafa rapid.
Morcov, biscuiti, ciocolata, cafea... hrana mea de azi... :)
Sunt abatuta... mi se intampla lucruri foarte frumoase. Din pacate nu am puterea sa ma bucur de ele. Priviti ce am primit:
Caut
Infig mainile in pamant
si ochii in tine
Simt cum timpul se
rostogoleste
Pe fata ta
Simt cum pasarile
musca din privire
Si eu tac.
Asfaltul se zgarie de
creta mea
Descult imi numar
fericirea pe degete
Si tac
Caut cu un ochi inchis
si celalalt razand
O piatra in loc de
scaun
Seara stau nemiscat
O poveste se opreste
in ureche
Si tac.
