Dansul cartilor

I-a plăcut atât de mult şi l-a preluat. Ea şi-ar petrece viaţa în trei moduri:

- scriind în braţele soţului, pe care l-ar săruta periodic (din cinci în cinci minute) pentru a se încărca de energie şi supraveghind copilul dragostei lor.
- jucându-se şi educând copii;
- locuind într-o librărie şi citind;

Viaţa se întinde într-o lumina atât de colorată şi caldă în faţa ei... împlinirile sunt atât de aproape...

Drumul ei ajunge acolo unde este nevoie să spună o poveste, unde este necesar un zâmbet şi unde dragostea dospeşte când o privire senină de-a ei o ţinteşte.

Momentan, ea oferă dragoste necondiţionată sub diferite forme... şi-i este bine...

Daruieste neconditionat :) E minunat!

Scris... scriere...

Ştia că viaţa ei se va schimba. Ştia că va pleca departe. Îşi dorea încă un curs de scriere... să simtă din nou emoţia... bucuria... să scrie după un subiect impus.
A fost acceptată - şi mulţumeşte enorm omului ce i-a permis asta (şi nu o dată), cu toate că în acest moment cuvintele sunt prea sărace să exprime satisfacţia produsă - şi a scris despre "ultimele ore din viaţa ta". A scris despre orele în care a decis că a sosit timpul să ia o decizie, să facă o schimbare. Şi-a notat planurile de acţiune. Îi este greu să se desprindă, dar era important pentru evoluţia ei. Nu era un capăt de ţară. Nu era un drum fără întoarcere.
Totul se învârtea în jurul poveştilor... al celor scrise... al celor lecturate (citea poveşti de Jaques Salome)... al celor trăite.
Alt oraş... altă ţară... alt rost... alţi oameni.