Merele verzi sunt gustoase. Îmi zâmbesc la fiecare atingere a buzelor. Le-ai îngrijit cu dragoste şi atenţie. Două sentimente pe care eu nu le-am primit de la tine. Seminţele îmi poartă noroc. Sunt talismane în dimineţile cu rouă.
Paşii ni se întâlnesc în miez de zi.
- Ce mică e lumea... grăiesc, oferindu-ţi un zâmbet.
- Ştiu că eşti supărată... dar tu gândeşti prea mult, analizezi totul... meriţi mai mult.
- Sunt supărată pe situaţie... pe mine... am obosit... cred că sufăr de depresie. Chiar azi prezentau elevii un referat despre boli psihice şi simţeam tristeţea cum mă apăsa, şi sentimentul că nu mai pot finaliza proiecte dragi. Am nevoie de un an concediu... să mă refac. Aşa, apar mereu lucruri de făcut.... cursuri de perfeţionare... ore de pregătire... teste de alcătuit şi de corectat.... Nu mai am timp pentru mine. Mi-e dor de lucruri simple: să tricotez.... să mă joc... să scriu... să întâlnesc oameni şi să le ascult poveştile fără stresul că am şi eu probleme... să dansez... să alerg... să mă plimb cu bicicleta... să sar coarda... să ajut copiii la teme... să-i îmbrăţişez şi să mergem în oraş, la un film... etc....
- Le vei face dacă îţi doreşti. Nu mă părăsi. Nu fugi atât de repede şi atât de departe.
- Timpul şi îngerii să decidă soarta noastră... O zi magică...
- Toate bune şi ţie... :) Poftă bună!
- Am o poftă de lup... fugi că te halesc.... iedule... :))
