N-am mai povestit de mult despre elevii mei. Initial, imi promisesem ca renunt... dar azi am fost soacata de obraznicia lor, de puterea de a cersi efectiv note.
- Doamna, am 8.30.
- Asa, si?
- Mai dati-mi 20 de sutimi... va rog.
- Dar unde suntem aici? La piata? Va cumparati note? Nu am intalnit asa ceva... spuneti-mi ca doar asta vreti si pe cuvant va dau 10 de la A la Z si nici nu mai intru la ore. Vi le scriu din cancelarie.
Unuia, i-am scris pe test "suna" a internet. Vine revoltat la mine sa ma intrebe ce am vrut sa spun.
- Am vrut sa spun ca, in timpul orei ai intrat pe internet de pe telefon si ai scris.
- NU este adevarat, doamna.
- Mai, cred ca daca intrebi un profesor universitar si nu stie sa iti spuna ca membrana interna a cloroplastului masoara intre 2 si 10 nanometri. Nu m-am nascut ieri, si nu predau de azi.
La finalul orei, cativa colegi au spus ca acel elev, copiase. Stiam...
Ma doare sa-i vad insa cum se "distrug"... cum se lasa pacaliti de imaginea unei "inteligente" false. Ei sunt destepti, doar ca nu invata. Am incercat sa le testez increderea in ei. M-au intrebat la un exercitiu, si le-am dat raspunsul gresit. Cativa erau putin contrariati... dar l-au acceptat. Doar 2 -3 dintr-o clasa, si-au pastrat punctul de vedere pana la final. Le-am spus azi de ce am procedat asa. Cei care fusesera contrariati, mi-au multumit. Le-am spus sa creada in ei... :) sa creada in inteligenta lor.... :)
*
Un pusti de clasa a V-a, prea ocupat sa isi bata colega, nu m-a observat cand am intrat in clasa. Vine dup[ mine, si-mi spune cu o obraznicie fantastica.
- Doamna, nu s-a sunat!
- Ei , na. Vorbesti serios? Iesi tu afara, si cand auzi soneria vii in clasa.
Uneori sunt socata de-a dreptul de tupeul si siguranta in a infrunta omul care ii educa. :)
Nu mai stiu care ar putea fi cauzele...
