miercuri, noiembrie 3

aburi

aburii sperantelor apuse ieri o impresoara. nu stie ce sa le raspunda. daca nu are suficienta putere sa indeplineasca toate dorintele care s-au insirat ca hematiile in capilare, cuminti, rabdatoare, una in spatele alteia.

aburii storsi din norii dezamagiti de indiferenta si mitocania ultimului pasager pe care l-au vazut coborand din trenul ce tocmai a tras pe peron o determina sa le zambeasca. "maine veti intalni si mai rau de atat! nu este vina voastra! doar a lui... si asta pentru ca ii e teama sa se uite in sufletul sau si sa ierte."

aburii cafelei mult asteptate, savurate cu dor si talent de cafengiu cu studii la Harvard, in fiecare dimineata ii gadila narile si o rasfata. "buna dimineata! multumesc ca ma alinti si azi! sa ne fie ziua bucurie si zambetul prieten!"

aburii placintei din cuptorul nou, ii aminteste de bunica, vesela, cu sortul albastru si cocul elegant, ale carei brate o strangeau cu atata dragoste. "bunico, mi-ai fost inger si simt cum ma veghezi in momentele mele de cumpana."

aburii lui Bachus din vinul fiert cu scortisoara, o poarta spre sfintele sarbatori ale nasterii pruncului Iisus, atat de bland, si bun... care se roaga pentru ea Tatalui si Duhului Sfant: "iertati-o, caci ea a iertat oameni fara suflet, si neemancipati si mincinosi! raspalatiti-o cu un dar divin: un copil asemenea mie!"

invat zi de zi...

Am invatat sa-mi ascult instinctele si sa am incredere in intuitia mea, si sa fiu mai atenta la semnalele pe care le primesc, sa vad omul asa cum e cu adevarat.

Am invatat ca cel mai important lucru pe care pot sa-l fac, cand intalnesc un barbat, este sa privesc ce e in el, sa cumpar cartea, nu coperta.

Am invatat sa nu compromit valorile in care cred.

Am invatat sa nu fac compromisuri de la inceputul relatiei.

Am invatat sa pun intrebari ca sa vad daca ne dorim aceleasi lucruri.

Am invatat ca merit sa fiu cu un barbat care e foarte indragostit de mine.

Am invatat sa nu mai astept ca celalalt sa se schimbe.

Am invatat sa nu mai cersesc atentie si sa-mi ofer singura atentie si iubire.

Am invatat ca diferentele dintre parteneri sunt si punctul de atractie intr-o relatie.

Am invatat sa nu mai renunt la mine si placerile mele.

Am invatat ca n-am niciun drept asupra celuilalt.

Am invatat sa ma respect si sa ma pretuiesc.

dimineata de noiembrie


de ce pentru mine sinceritatea si bunul simt valoreaza atat de mult? cat voi mai suferi cand vad uratenie hidoasa in spatele unei masti stralucitoare si zambitoare? pana cand voi invata ca asa sunt oamenii, si am sa-i tratez pe fiecare dupa puterea sa de a darui apreciere...
nu, nu mi se intampla numai mie... am intalnit in ultima perioada oameni speciali care isi fac ordine printre prieteniile de-o viata. de ce ma cramponez eu atat? poate pentru ca, nu-mi vine sa cred cati actori intalnesc. si nici macar nu miros a pudra asa cum imi place mie...

in alta ordine de idei... dorintele roiesc in jurul meu. se ascund prin buzunare, prin genti si portofel, printre testele elevilor. acum, au format faldurile unei superbe fuste. zambesc si le mangai. "vreau sa-mi cumpar o Luna patrata"... sunt cuvintele cantecului pe care il ascult la acest ceas din zi.

ce bucuroasa sunt ca exist si ca am dorinte pentru care sa tricotez hainute viu colorate, sa le spal cu praf de stele si un strop de credinta, sa le adaug semne de carte tinute intre palme in timpul unei rugaciuni.