MĂRŢIŞOR

Din alb de nea nevinovat,
Din roşul dragostei curat,
Ţi-am împletit un Mărţişor
Să-l porţi la pieptul tău cu dor.

Avidă de poezie, precum un aurolac care îşi caută cu înverşunare doza, am fost amăgită prin luna decembrie că voi primi două cărţi cu poezii.

Le-am aşteptat cu sufletul tremurând... sunam din tren, din oraşe îndepărtate să verific dacă am primit poezii.

Nu, nu ai primit.... era răspunsul.
Am privit spre Tine Doamne, şi te-am întrebat:
-Zici să mai cred în oameni?
-Nu ţi-am spus nicicând să crezi în oameni. Ei sunt muritori şi schimbători şi ispite adesea. Ţi-am spus: "Cere şi ţi se va da. crede şi nu cerceta".

Am fost tristă.. mult timp... dar, se pare că mi-am învăţat o nouă lecţie de răbdare. Luni, zăcând şi dârdâind sub pătură, am auzit soneria. Era poştaşul.

- Cărţiiiiii!.... exclam. Mulţumesc.

Două volume de poezii, citite şi răscitite cu sufletul la gură... cu ceai şi mandarine...

Să încercaţi...
Sunt delicioase....
Toată noaptea am visat versuri... şi n-am dormit deloc... dar mă sim tmai vie, mai puternică, mai frumoasă, mai tânără.... ca niciodată....