"Iti multumesc din suflet ptr. toate urarile,esti o super fata,o super prietena,o super profesionista.Stai linistita,nici altii nu sunt mai buni.Aceste iesiri sunt foarte bune pentru tine,ca sa-ti faci niste impresii,sa te faci cunoscuta,nu cere nimeni perfectiune.Oruicum in lumea asta imperfecta,tu esti ca si perfecta.Nu e o oda inchinata tie,nu e nimic gratuit,pentru mine asa esti,si crede-ma ca stiu ce zic."
Un e-mail valoros...de la o prietena draga, careia ii multumesc ca imi e alaturi, ma sustine si ma incurajeaza!
marți, septembrie 30
Indragostita de cuvinte
Mi-am promis pentru a nu stiu cata oara, ca nu ma voi mai atasa de cuvinte. Cuvintele sunt pentru carti. Acolo este locul si farmecul lor. Dar, de la vorbe la fapte cale lunga....
Primul mesaj al celui care m-a vrajit prin cuvinte a fost:"Ziua buna, Claudia!In afara de acel sarut la care mi-a ramas gandul, imi doresc si-un copil.Cu o femeie care sa ma iubeasca tot atat cat o iubesc eu.Poate esti tu." Nu orice barbat isi doreste un copil...si nu deschide subiectul acesta asa repede. Mi-a placut ca el chiar vizualizeaza implicarea sa in viata copilului sau. M-a impresionat.
Dupa prima intalnire...la cateva minute de la despartire, alt mesaj:"Sunt multe lucruri care nu am reusit sa ti le spun...ca ai ochii frumosi, ca esti foarte draguta, ca mi-a facut placere sa te vad.Somn usor, Claudia!" Mi s-a parut asa de romantic...
"Vreau sa invat sa te iubesc, vreau sa invat sa te fac fericita." De la a vrea la a reusi e cale lunga. E mult mai usor sa renunti, sa spui ca ai incercat si nu s-a putut.Cineva care vrea atat de mult...si nu a reusit sa afle nici macar care este ziua mea de nastere.
Dupa prima noastra intalnire anulata:"Am incercat sa dorm, dar vad ca nu prea reusesc.MI-am dorit mult sa te vad, dar vad ca nici asta nu am reusit.Imi doresc sa te iubesc, iar tu sa-mi impartasesti sentimentul...poate ca de data asta voi reusi.Seara buna,Claudia!" Poti rezista cand auzi cuvinte atat de frumoase si "rare": fericire...iubire...dor..?!
Dupa cateva zile de pauza....:"Sunt sincer si-ti spun ca mi-e dor de tine si as vrea sa te vad. Ma gandesc la tine si simt privirea ta cum ma patrunde."
Am plecat in delegatie la munte si primesc sms:"Sper sa ai o zi frumoasa si sa-mi gasesti si mie linistea.Poate rataceste pe poteci de munte." Desi imi promisesem ca nu-i raspund, ca il las sa decida incontro se indreapta relatia noastra...am simtit ca are nevoie de incurajare, are nevoie sa simta ca cineva este langa el.I-am raspuns...NU a fost bine, caci a spus ca ma gandesc prea mult la el...Niciodata nu a comunicat sincer, deschis cu mine. Nici n-am avut puterea, curajul sa il fortez sa-mi spuna mai mult despre el.
Stiu ca este un barbat sensibil, sufletist, ca poate mai mult de atat, ca merita sa primeasca de la viata mai mult. Dumnezeu da, dar nu baga si-n sac.
Finalul "fulgerator" si oarecum dureros pentru mine, a fost mesajul:"Imi pare rau ca nu a mers aceasta relatie. Plecasem cu multa incredere, dar ceva s-a rupt pe parcurs. Poate ca daca nu te lasai asa usor cucerita, acum eu eram cel indragostit." In afara de mesaje romantice (au fost destule), minunate, cele mai frumoase din viata mea...nu a facut nimic pentru a ma cuceri. Dar...asta e...! Am gresit cu siguranta...desi nu stiu unde!
Cum nimic nu e intamplator, vreau sa cred ca aceasta "relatie" este motivul pentru a citi mai mult. Clar duc lipsa de "cuvinte" frumoase....
"Citeste! Citind mereu mintea ta va deveni un laborator de idei si imagini din intelesul carora vei intocmi intelesul si filozofia vietii." M.Eminescu
Primul mesaj al celui care m-a vrajit prin cuvinte a fost:"Ziua buna, Claudia!In afara de acel sarut la care mi-a ramas gandul, imi doresc si-un copil.Cu o femeie care sa ma iubeasca tot atat cat o iubesc eu.Poate esti tu." Nu orice barbat isi doreste un copil...si nu deschide subiectul acesta asa repede. Mi-a placut ca el chiar vizualizeaza implicarea sa in viata copilului sau. M-a impresionat.
Dupa prima intalnire...la cateva minute de la despartire, alt mesaj:"Sunt multe lucruri care nu am reusit sa ti le spun...ca ai ochii frumosi, ca esti foarte draguta, ca mi-a facut placere sa te vad.Somn usor, Claudia!" Mi s-a parut asa de romantic...
"Vreau sa invat sa te iubesc, vreau sa invat sa te fac fericita." De la a vrea la a reusi e cale lunga. E mult mai usor sa renunti, sa spui ca ai incercat si nu s-a putut.Cineva care vrea atat de mult...si nu a reusit sa afle nici macar care este ziua mea de nastere.
Dupa prima noastra intalnire anulata:"Am incercat sa dorm, dar vad ca nu prea reusesc.MI-am dorit mult sa te vad, dar vad ca nici asta nu am reusit.Imi doresc sa te iubesc, iar tu sa-mi impartasesti sentimentul...poate ca de data asta voi reusi.Seara buna,Claudia!" Poti rezista cand auzi cuvinte atat de frumoase si "rare": fericire...iubire...dor..?!
Dupa cateva zile de pauza....:"Sunt sincer si-ti spun ca mi-e dor de tine si as vrea sa te vad. Ma gandesc la tine si simt privirea ta cum ma patrunde."
Am plecat in delegatie la munte si primesc sms:"Sper sa ai o zi frumoasa si sa-mi gasesti si mie linistea.Poate rataceste pe poteci de munte." Desi imi promisesem ca nu-i raspund, ca il las sa decida incontro se indreapta relatia noastra...am simtit ca are nevoie de incurajare, are nevoie sa simta ca cineva este langa el.I-am raspuns...NU a fost bine, caci a spus ca ma gandesc prea mult la el...Niciodata nu a comunicat sincer, deschis cu mine. Nici n-am avut puterea, curajul sa il fortez sa-mi spuna mai mult despre el.
Stiu ca este un barbat sensibil, sufletist, ca poate mai mult de atat, ca merita sa primeasca de la viata mai mult. Dumnezeu da, dar nu baga si-n sac.
Finalul "fulgerator" si oarecum dureros pentru mine, a fost mesajul:"Imi pare rau ca nu a mers aceasta relatie. Plecasem cu multa incredere, dar ceva s-a rupt pe parcurs. Poate ca daca nu te lasai asa usor cucerita, acum eu eram cel indragostit." In afara de mesaje romantice (au fost destule), minunate, cele mai frumoase din viata mea...nu a facut nimic pentru a ma cuceri. Dar...asta e...! Am gresit cu siguranta...desi nu stiu unde!
Cum nimic nu e intamplator, vreau sa cred ca aceasta "relatie" este motivul pentru a citi mai mult. Clar duc lipsa de "cuvinte" frumoase....
"Citeste! Citind mereu mintea ta va deveni un laborator de idei si imagini din intelesul carora vei intocmi intelesul si filozofia vietii." M.Eminescu
Despre toamna si sentimente
Despre toamna si sentimente…
Miroase a toamna. Un anotimp ce niciodata nu mi-a placut. E trist, dar bogat. “Toamna se numara bobocii”, se aduna recolta, incepe scoala, se vor descoperi genii, incepe stagiunea teatrala, e un nou inceput. Ce ciudat…cad frunzele, natura moare, ca sa apara altele in primavara. Si, cu toate astea, e un inceput pentru oameni. O sansa de a se analiza, de a deveni mai buni. Oare mai e posibil?!
Apar norii. Nori de diferite forme, unii mai veseli, altii mai imbufnati, care aduc ploaia. Ploua…sa se spele praful si - ce bine ar fii - daca s-ar spala si rautatea oamenilor, necazurile si invidia. Ploaia aduce belsug, dar uneori devine asa de furioasa, vrea sa se razbune, biciuieste tot ce intalneste in cale. La nevoie, isi ia ca aliati tunetul si fulgerul. E frumos sa privesti ploaia si sa-ti amintesti momente din viata ce te fac sa zambesti. E frumos sa adulmeci mirosul de ploaie. E minunat sa simti blandetea picaturilor pe pielea care-si deschide porii pentru a lasa caldura sa patrunda in interior.
Frunzele isi pierd clorofila, capata o alta culoare, apoi cad, formand un covor in degrade…diferite nuante de galben si maro. Un covor moale, calduros…special, cu miros de toamna.
“A venit toamna. Iau cuvintele si le arunc in mare. Acopera-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac, sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.” Nichita Stanescu - Emotie de toamna
13 septembie 2008
Miroase a toamna. Un anotimp ce niciodata nu mi-a placut. E trist, dar bogat. “Toamna se numara bobocii”, se aduna recolta, incepe scoala, se vor descoperi genii, incepe stagiunea teatrala, e un nou inceput. Ce ciudat…cad frunzele, natura moare, ca sa apara altele in primavara. Si, cu toate astea, e un inceput pentru oameni. O sansa de a se analiza, de a deveni mai buni. Oare mai e posibil?!
Apar norii. Nori de diferite forme, unii mai veseli, altii mai imbufnati, care aduc ploaia. Ploua…sa se spele praful si - ce bine ar fii - daca s-ar spala si rautatea oamenilor, necazurile si invidia. Ploaia aduce belsug, dar uneori devine asa de furioasa, vrea sa se razbune, biciuieste tot ce intalneste in cale. La nevoie, isi ia ca aliati tunetul si fulgerul. E frumos sa privesti ploaia si sa-ti amintesti momente din viata ce te fac sa zambesti. E frumos sa adulmeci mirosul de ploaie. E minunat sa simti blandetea picaturilor pe pielea care-si deschide porii pentru a lasa caldura sa patrunda in interior.
Frunzele isi pierd clorofila, capata o alta culoare, apoi cad, formand un covor in degrade…diferite nuante de galben si maro. Un covor moale, calduros…special, cu miros de toamna.
“A venit toamna. Iau cuvintele si le arunc in mare. Acopera-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac, sau mai bine, sau mai bine cu umbra ta.” Nichita Stanescu - Emotie de toamna
13 septembie 2008
Atat de singura...
Cunosc atatia oameni, sunt rasfatata, placuta si apreciata, dar, cu toate astea sunt atat de singura...
Nu stiu de ce, oamenii pe care ii doresc langa mine ma tradeaza...ma mint....dispar fara cuvinte. Oare chiar nu merit o explicatie?!Uneori, comunicand poti repara multe. Oricum adevarul doare dar e mult mai dureros cand il descoperi singura.
Unde gresesc? De ce sunt mintita, tradata si folosita in acelasi timp?!
Cand voi afla am sa va spun si voua...
Nu stiu de ce, oamenii pe care ii doresc langa mine ma tradeaza...ma mint....dispar fara cuvinte. Oare chiar nu merit o explicatie?!Uneori, comunicand poti repara multe. Oricum adevarul doare dar e mult mai dureros cand il descoperi singura.
Unde gresesc? De ce sunt mintita, tradata si folosita in acelasi timp?!
Cand voi afla am sa va spun si voua...
Timpul
TIMPUL
Timpul a capatat alt ritm, alta valoare. Ma rog in fiecare zi ca timpul sa se dilate, clipa sa devina secunda, secunda minut, minutul ora. Am nevoie de timp pentru a iubi, pentru a spune oamenilor importanti pentru mine cat inseamna ei in viata mea. Am nevoie de timp pentru a face ceva cu viata mea; ceva care sa aiba valoare cand eu nu voi mai fi.
Copil fiind, faceam atat de multe lucruri intr-o zi.. Ma plictiseam de joaca, de zi, asteptam cu nerabdare noaptea pentru a putea visa. Acum, imi cenzurez visarea, pentru a oferi sufletului putina placere, emanata de lectura, de scris.
“Pune mana si fa ceva. Astfel timpul nu-ti va fi dusman, ci aliat.” Paulo Coelho
Avem timp ”Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim.” O.Paler
Timpul a capatat alt ritm, alta valoare. Ma rog in fiecare zi ca timpul sa se dilate, clipa sa devina secunda, secunda minut, minutul ora. Am nevoie de timp pentru a iubi, pentru a spune oamenilor importanti pentru mine cat inseamna ei in viata mea. Am nevoie de timp pentru a face ceva cu viata mea; ceva care sa aiba valoare cand eu nu voi mai fi.
Copil fiind, faceam atat de multe lucruri intr-o zi.. Ma plictiseam de joaca, de zi, asteptam cu nerabdare noaptea pentru a putea visa. Acum, imi cenzurez visarea, pentru a oferi sufletului putina placere, emanata de lectura, de scris.
“Pune mana si fa ceva. Astfel timpul nu-ti va fi dusman, ci aliat.” Paulo Coelho
Avem timp ”Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim.” O.Paler
Abonați-vă la:
Postări (Atom)