Caldura torida, vant puturos, asfalt incins, praf...
Natura s-a revoltat si a demarat o mica furtuna. Ploaie puternica, hotarata. Ma trezesc si privesc pe fereastra. Vantul suiera suparat. Ploua cu pietre (de gheata).
Se aude soneria. Nu are cine sa fie. Era ploaia. Nu am deschis. Peste cateva minute, suna din nou. Se infiltrase in cutiuta de protectie a soneriei. Voia sa mangaie pe cineva, sa-i spuna ca a venit sa racoreasca pamantul, sa ude plantele, sa spele rautatile.
Nu am iesit. M-am intors in pat. Caldura de peste zi, ma chinuise teribil. Citisem pe seara, ochii imi erau obositi, isi cereau dreptul la odihna.
Mi-am amanat trezirea cu 10-15 minute, ca in fiecare zi de duminica... Imi permit un mic rasfat in aceasta zi.
Corpul si sistemul meu nervos (ha ha ha - prea nervos uneori) merita odihna.
Zi frumoasa de vara va doresc!
