E vânt şi plouă.
Pornesc într-o călătorie interesantă spre sufletul meu.
Dau drumul la ştergătoare şi văd ce e mai frumos acolo. Prieteni... oameni care au nevoie de mine (dar nu mai vreau să fiu folosită)... poveşti... copii dragi... clipe de neuitat.... oameni ce mă plac aşa cum sunt... vise notate, vise împlinite...
Şi merg. Până unde?
-Opreşte-te şi lasă ceva la fiecare pas. Un zâmbet, o poezie, un vis, un dor, o îmbrăţişare, o poveste... se aude o voce.
-Pentru cine, de ce şi cum?
-Pentru că aşa trebuie. Viaţa e o călătorie minunată. Ai să vezi că, după această furtună ce are loc acum în tine, va apărea soarele. Va străluci împrejurul tău.
Ştergătoarele se opresc. Apa curge şi spală răul...
"Mănâncă, roagă-te, iubeşte" .....