sâmbătă, aprilie 9

cândva


Privind această fotografie, m-am amuzat. Cândva mi-am luat lumea în cap. Câţi oameni îmi stăteau în cap. :))

If I were a signature, I'd be an autograph.

abrambureli


o floare, un zambet, o voce... te poate face sa zambesti.
ea se bucura din plin de aceste surprize, dar nu mai are curajul sa creada. nu se lasa infranta de viata haotica rasfirata in juru-i.
a invatat sa iubeasca fericirea citita pe chipul altora.
a invatat sa ceara vietii implinirea viselor.
a invatat sa ofere enorm, chiar daca simte ca viata ei se clatina din toate balamalele. nimic interesant nu se mai intampla in viata ei. nici ea nu stie ce ar vrea. oare vrea spectacol? doreste ca toata lumea sa stie micile ei bucurii si motive de fericire?
bineinteles ca nu. ea stie ca acolo, undeva departe, cineva o rasfata in gand, o imbratiseaza in zori si in noapte, o saruta pana ingerii pun opreliste la dragoste si o admira pentru felul ei de a fi.
a invatat ca ceea ce simte a existat sau va exista candva in viata ei. nimic nu este intamplator. tot ce trebuie sa faca este sa mearga. continuu, sigura pe ea.
i se spune ca are multe de dat.
ea imprastie ajutor si zambete....
sufletul ii este luminos, dar insetat de atentie si dragoste.