Stimata doamna psiholog care imi cititi blogul (va multumesc si sunt onorata),
Sa stiti ca am studiat si eu psihologie.... prin prisma meseriei.va rog sa fiti profesionista si sa cititi cu atentie despre relatiile mele anterioare si sa descoperiti ca nu sunt identice.
In cele mai multe cazuri am fost doar un fel de asistenta medicala a sufletelor ranite... am impinite vise si dorinte (de a calatori, de a socializa, de a educa). Insa, in toate acestea, am fost respectata ca femeie... rasfatata si tratata ca om. In ultima, in care am stat alaturi de un om pesimist, care nu are o slujba - un program fix, nu se simte util si a cazut adesea in depresii, am incercat sa il ridic,sa il bucur oferindu-i carti in dar...prin posta, cu numele expeditorului necunoscut... am cautat sa ii satisfac bucuria de a citi despre aviatie... am cautat pe net carti, am comandat cu dedicatie..... l-am luat cu mine in plimbarile prin tara, in care eu munceam... pe el l-am lasat sa se bucure de locuri, de oameni, de natura.... am muncit si am platit pentru doi. Si-a dorit sa aiba o brosura despre sport si sanatate... zis si facut... am scris pana noaptea, am cautat grafician, am platit... am alergat de la scoala incolo si incoace... am promovat brosurile... i-am platit o parte din banii obtinuti ca drepturi de autor... desi am muncit enorm.... mi-a facut placere, insa, cand esti comparata timp de 2 ani si jumatate cu sora (sora mea nu a albit - desi i-am explicat ca e genetic; sora mea munceste, eu eram spetita... si imparteam si castigul cu el, dar nu era suficient; sora mea a facut luna in casa iubitului... desi ea statea in acea casa in weekend; cand am facut si eu... nu s-a vazut sau era firesc sa fac curat si apoi sa plec acasa...),dupa o viata in care tot timpul am fost comparata pentru a mi se cere si mai mult si mai mult... se creaza o tensiune... o frustrare (da, ca tot ai descoperit tu aceasta cauza a nemultumirii mele) fata de acea sora, femeie. Si cand aceasta sora, ii spune fratelui sa nu imi ofere inelul de logodna ca se marita ea anul acesta cu printul si nu e bine sa se casatoreasca doi frati in acelasi an (desi eu nu-mi doream casatoria, ci doar UN INEL DE LOGODNA, iar domnul stia cat imi doresc asta si daca tinea putin la mine, mi-l oferea de ziua mea, asa cum am sperat) normal ca am vazut rosu in fata ochilor ca un Taur adevarat ce sunt.
Stimata doamna psiholog, am si eu colege psoholog si am discutat si eu.. si mi-au spus (in calitate de OM, FEMEI, MAME... ca era normal si de bun simt, ca mama si sora sa ma fi chemat si sa fi discutat... de fata cu domnul iubit..).
Poate gresesc... dar nu ma tratezi bine... sa stii!
Daca vrei, vin si iti platesc o sedinta... ai auzit de terapia prin scris? Ai auzit de Sylvia Plath si de Virginia Wolff care au scris pentru a-si trata depresiile si apoi s-au sinucis?? Ei... cand te vei lamuri cu toate acestea, sa ii spui si pacientului tau sa fie mai hotarat in decizii...sa nu faca promisiuni daca nu le poate duce la final. Tot ce am scris a fost la un nivel accentuat pentru a ma putea elibera de raul produs.... ce voiai sa scriu? vai iubirea vietii mele iti multumesc ca am stat atata timp langa tine... si nu am nimic... nici familie... nici copil.... si ma intreabaunde sunt banii mei? Pai cat am investit in toate plimbarile si alte evenimente... A uitat cand sora ta ti-a cerut banii pe care ti-i imprumutase si m-ai sunat sa ti-i aduc? Asta trebuie sa faci... sa il ajuti sa se maturizeze... spun asta pentru binele lui... oricum este controlat de mama si de sora... sta acasa cu cainele... pentru ca mama si sora sa se poata plimba linistite... si multe altele.. cand altii merg la sedinte cu parintii... isi duc copiii la diverse activitati... etc.
Sper sa te fi ajutat. Esti foarte amabila... si mi-ar placea sa purtam o discutie... dar de psihologie adevarata.... nu barfe d-astea ca iti place tie de ochii pacientului.... :) Fii corecta si sincera! Fii profesionista si nu iti pacali pacientii ca sunt nevinovati, si ca eu am invidii si frustrari. Crezi ca nu am mai vazut femei care se marita? Oricum sora lui era disperata ca e mai mare decat mine... sufera de asta. Ok... sa se marite! Casa de piatra!
Tu cum te-ai simti cand ti s-ar spune cu o frecventa zilnica... "Mama se asteapta intai de la sora mea si iubitul ei sa faca pasul. Au amandoi serviciu." Iti spun ca nu foarte comod.
Te apreciez si vreau sa cred ca esti o adevarata psiholoaga. E vina mea ca am ramas in aceasta relatie cu un barbat care nu iese din cuvantul familiei... la anii lui.
Cu stima.
O femeie ranita (dar nu invidioasa)
P.S: NU iti doresc sa traiesti asa ceva... sa te simti nerespectata, data la o parte mereu... si mereu... si mereu... oricat ai face, oricat ai oferi
