sâmbătă, septembrie 2

DE toate

Ieri am început școala. Consiliu, colegi noi, acomodare, griji, ochii pe ceas. Alergătură. Emoții. Acasă, totul vraiște (sau aproape, dar prăfuit sigur). Cumpărături în drum. Mintea îmi proiectează toate celelalte proiecte, treburi, întâlniri, plăți,etc. Vreau să fac atâtea, dar nu mai pot. O nevralgie mă dărâmă, dar oricum nu este doar aceasta cauza. E oboseala, stres, teamă că nu mă voi descurca cu toate. E grija viitorului pentru copii. Cum  e mai bine să procedez? E atât de greu să le ordonez singură pe toate! 
Micuții mă așteptau ca niciodată în ușă.
Uneori simt că nimic nu se mai leagă. Că sunt prinsă de mâiini și de picioare (de-a dreptul împiedicată de la oboseală) și nu reușesc să finalizez nimic. 
Reclame la tot felul de medicamente și vitamine. Oare ele sunt soluția? 
Nu știu....
Doamne, Tu mă poți lumina și descurca în toate cele necesare!