joi, martie 8

Eu si 8 martie


Tocmai ce le spusesem ieri elevilor mei ca azi este ziua mamelor... ei, cam imbufnati, mi-au raspuns:
-Inseamna ca nu este ziua dvs.!
-Nu, nu este ziua mea.

Dimineata opresc ceasul din 10 in 1o minute. Mi-e somn... adorm cu pozeie.. ma trezesc cu poezie. Suna telefonul. Privesc ecranul. Un prieten care la 41 de ani este atat de imatur si ii este teama de faptul ca am puterea de a-mi implini vise. Este un om cu suflet bun si vecin. Ne cunoastem de 7 ani de zile. Ma ajuta cand am nevoie... de exemplu: a fost nas alaturi d emine; mi-a incarcat bateria cand mi-am lasat radioul pornit si mi-a murit bateria; a mers cu mine marti sa donez carti... Putem discuta orice...
- La multi ani... sa fii fericita, sa ai noroc, si sa devii o femeie adevarata. Adica, stii tu, sa devii mama.
-Multumesc... insa am decis ca voi lua o pauza de la acest gand... sunt prea dezamagita de barbati.
-Claudia, esti perfectionista... esti prea desteapta pentru un barbat....
-Atunci voi cauta un barbat mai destept decat mine, care sa ma accepte ca sunt mai proasta decat el... sau voi face atata scoala pana ma voi casatori cu un print... :)

Ma dor vorbele lui...
Apoi ma scutur si stiu ca am o zi frumoasa in fata mea. Imi fac un dus revigorant... citesc pe diagonala lectiile...
In drumul spre scoala intalnesc o cunostinta pe care nu o mai vazusem demult. Ma bucur...
La liceu, domnul bodyguard ma confunda cu o eleva si ma intreaba unde merg. Mirata, raspund:
- La cancelarie...
-Ma scuzati...
-Nu-i nimic, zambesc si sar trei trepte o data.

Sunt rasfatata de "copiii" mei elevi. Primesc felicitari facute de ei intr-un proiect. Le ador... eu care sunt colectionara. :)
Pe seara era organizata petrecere de catre primarie. Lideru de sindicat ma intreaba daca am platit cotizatia.
-Sincer, nu cred. Si nici nu o platesc daca nu semnez stat.
-Nu mergeti la petrecere?
-Nu, multumesc.
-De ce? Daca nu va distrati acum, cand o veti face?
- Am prea multe de finalizat.... vor mai fi ocazii si pentru mine.... :) Petrece frumoasa.

Primesc mesaje si telefoane.... ma bucur si zambesc.... uneori oamenii asteapta astfel de ocazii ca sa isi aminteasca de tine.
Altii nu-si mai amintesc deloc.... si e mai bine.
Sunt intrebata de ce nu mai scriu. De ce? Timpul imi joaca feste..... De-ar fi dupa mine, numai asta as face.... chiar am idei, notate peste tot.... si incerc sa le atrag sa ramana in sertarele mele, sa nu se plictiseasca si sa plece. Descopar ca in ultima vreme, prietenii mei s-au innoit. Sunt noi, in tipla, frumosi, veseli, optimisti, dornici sa creasca. :) Asta e lucru bun cu siguranta.... :)

Ma intorc la poezii... lecturi... ganduri...

NOAPTE BUNA SI INGERII SA VA SARUTE!

Femeia

Alerg spre femeia care creste in degetul mic.
Genele-mi rimelate ii ating faldurile rochiei.
Mirosul de mosc ma imbata.

Din unghiile ei curg rauri de smarald.
In parul-i straluceste iubirea de jad.
O floare tremura sub privirea de gheata.

Femeia din mine s-a transformat in inger.
Ieri si-a rupt o aripa si plange cu lacrimi de cafea.
Durerile ii sunt anesteziate de dor....