joi, februarie 9

La scoala azi...


Demult n-am mai scris despre slujba mea.
Din cauza lunii pline, nu am putu dormi. Era 4.25 si eu nu adormisem. La 7 m-am trezit deoarece aveam multe de facut. N-am realizat tot ce imi propusesem dar in mare e ok.
Era zi de teste anuntate. Ce de a XI-a, nu comenteaza, se executa. Le dadusem si foarte usor, Uneori stiu ca gresessc facand asta, dar macar sa ramana cu ceva in cap.
-Sunteti suparata?
-Nu, nu sunt suparata si zambesc.
Ce sa le spun: da, sunt suparata, ma simt folosita, singura, neimplinita... m-am saturat de viata si de toate?
Urmatoare ora, un pusti de clasa a IX-a copiaza sfidator- desi le atrasesem atentia sa se potoleasca (unii incercau tacticos pe sub banca) - deschizand caietul in fata mea.
- Ai doi in acest moment fara discutie.
Scriu si semnez.
- Dar dvs. ati spus sa punem caietele pe banca.
-Inceteaza cu aceasta obraznicie fara limita. Vei ajunge un sarlatan. Asta e furt. E ca si cum ai fi bagat mana in buzunarul cuiva. Nu vei ajunge departe astfel.
-Va rog sa ma scuzati.
-Te suport de prea mult timp. Totul are o limita.
Pauza. Un elev ma cheama.
-Am auzit ca dam test.
-Da, am anuntat de saptamana trecuta ca dati test.
-Dar eu nu am fost la scoala si nu am lectiile.
-Nu ma intereseaza. Exista manual. Exista internet. Exista telefon.
Bineinteles ca a chiulit. Testul care il asteapta nu il va rezolva decat un olimpic.
.............
Frig. Frig in unele clase. Frig afara. Imi piuie urechile de frig. In cancelarie atmosfera este "calda". Cu toate acestea, nu-mi arde de nimic. Golul din mine eclipseaza totul. Ma asez intr-un colt si raspund monosilabic.
-Clau esti ok.
-Da, putin inghetata (si atat de singura as striga.... nu mai suport starea acestea. nu inteleg unde este Dumnezeu. de ce eu? chiar atat de nemernica sunt? am ucis pe cineva? ce se intampla cu mine? de ce eu? - imi vine sa ma spanzur... sincer.... imi vine sa iau un pumn d emedicamente si sa nu ma mai trezesc. sa mor ca Anna Karenina calcata de tren.... jur ca nu mai suport viata asta a mea.. in care toate sentimentele stau sa cada intr-o mizerie a deziluziei ca pot fi fericita candva...:(( ].