Poveste de Craciun (nepremiata) :)

Craciunul se apropia cu pasi netezi,usori ca fulgii de nea ce incepusera sa se astearna pe pamantul inghetat bogna. In ultimii ani, mai exact de cand parintii mei divortasera, nu mai simteam emotia acestei sfinte sarbatori. De Craciunul despre care va povestesc, situatia se inrautatise. Mama fusese data in somaj.Dupa ce plateam darile catre stat (facturi),ne duceam traiul de pe o zi pe alta.

Bradul artificial (din perioada copilariei mele cand nu se gaseau brazi naturali) fusese coborat din pod si impodobit cu migala, dragoste si mult bun gust (rafinament).

- Claudia,anul acesta nu va veni Mos Craciun! Chiar nu am cum sa-lintalnesc! spusese mama incet, trista, aproape soptind.

- Nu, nu cred asta! Macar o ciocolata si o impartim la trei, am raspuns cu lacrimile alunecandu-mi  pe obraji.

Va vine a crede ca aveam 22 de ani? Da... stiu! Nici mie. Hahahaha. Darcred cu taria in puterea divina a acestei  sarbatori.

Si...Mos Craciun a sosit negresit, cu daruri frumoase, chiar daca au fost simbolice.

Sunt sigura ca mosului i-a placut foarte mult casa frumos luminata,fetele de masa ce aveau imprimate chipul sau vesel, radiind bucuria de a darui si a face oameni fericiti, mirosul de prajituri recent scoase din cuptor.

Ma credeti ca a mancat jumatate dintr-un fursec cu stafide lasat pe o farfurioara sub brad? Daaa... stia ca nu avem,dar i-a placut ospitalitatea casei noastre, atat de modeste.

De acel Craciun am invatat sa daruiesc neconditionat si oricand! Am descoperit lectia suferintei si golul din suflet cand nu ai bani pentru a simti gustul ciocaletei, al unei acadele sau sa iti cumperi o carte.Am inteles ce inseamna dragostea de mama, norocul de a avea o mama care din nimic face o minune, care se zbate pentru a zari sclipiri de diamant in privirea copilelor sale sau pentru a auzi rasul cristalin al sufletelor copilaroase!

De atunci,Craciunul il petrec numai acasa si scriu povesti despre bunatate, credinta, miracole,ingeri pe care le daruiesc oamenilor dragi din lumea intreaga! Imi doresc sa leinunde sufletele, sa le faca viata luminoasa si senina, sa invete sa ofere zambete si bucurii celor mai putin norocosi!

SARBATORI FERICITE,OAMENI DRAGI!

POVESTI DESPRE ANIMALE SI CRACIUN :)

UN MIRACOL DE CRACIUN

de Miruna Maria Dibla (cls. A VI-a)

A fost odata ca niciodata un melc mic care a simtit pentru prima data ploaia de toamna tarzie. Pe acesta il chema Limax.

Pe tatal acestuia il chema Planorbis pentru ca era pilot.  Mama sa se numea Murex pentru ca in fiecare zi venea moarta de oboseala acasa.

Intr-o zi, Limax a intrebat-o pe mama sa:

-         Mama, de ce nu m si eu cochilie, ca toti ceilalti prieteni ai mei?

-         Deoarece asa vrea Dumnezeu, fiule.

Inainte de culcare, in ziua de Craciun, Limax s-a rugat la Dumnezeu pentru a-i darui si lui o cochilie.

Acesta a visat ca se jucase un joc si a venit un elicopter care i-a adus o cochilie.

A dooua zi avea si el cochilie. Acesta a inteles ca orice este posibil.

CRACIUNUL este cu adevarat MAGIC!

MINUNEA

de Bogdan Gheorghe (cls. A VI-a)

A fost odata ca niciodata un melc, o rama si o musca. Dar acestea erau speciale. Puteau comunica intre ele.

-         Buna dimineata! spuse melcul.

-         Ce zi frumoasa! Ce ati vrea sa facem? a intrebat rama.

-         Eu propun sa ne pregatim pentru Craciun, a sugerat musca.

Asadar, cei trei prieteni au inceput sa:

-         Impodobeasca bradul lor micut;

-         Sa prepare cozonaci minusculi;

-         Sa aseze luminite pe casele lor dragute;

-         Si multe alte activitati.

-         Baieti, mie imi place cum arata rezultatul muncii noastre! grai musca.

-         Am muncit cinci zile, dar a meritat, afirma rama implinita.

- Da, totul arata minunat! Dar acum trebuie sa ne odihnim. In  seara aceasta vine mosul cel batran si darnic! raspunse melcul.

- Buna seara! Bine v-am regasit la jurnalul de seara PAM – PAM. Astazi au murit zece insect si soarele este pe cer. La revedere!

Cand au auzit asta, ei si-au droit sa aiba un scut imaginar in jurul lor, pentru a nu fi calcati.

Noaptea a coborat din cer. Mosul a ajuns la ci trei prieteni. Acesta le-a implinit dorinta.

In ziua urmatoare, un copil  a vrut sa ii calce. Si ZDRUNCI! Copilul s-a impiedicat.

In final, musca, melcul si rama au trait fericiti pana la adanci batraneti!