Traiesc un cosmar. Nu pot si nu vreau sa cred ca sunt in mijlocul acestui sistem numit Educatie. Sunt dezamagita, scarbita, epuizata psihic.
Copii cu probleme de comportament... copii rromi care nu au nici in clin nici in maneca cu scoala... copii carora nu le pasa si parinti si mai si. Multi spun ca, educatia se face la scoala. Nu e adevarat! Trebuie sa vii de acasa cu un bagaj de valori. Obosesc sa le spun elevilor de clasa a VII-a, mai inalti decat mine, sa puna mana la gura cand casca, sa nu mai bage degetul in nas... etc.
Nu vreau sa ma justific in fata nimanui... am ales meseria de drag.... am fost si inca (Slava Domnului!) sunt respectata, dar nu pot sa le cumpar eu caiete, creioane si sa ii invat bune maniere. Sunt aproape o suta de copii de care raspund cateva ore pe saptamana. Incerc sa le raspund la cele mai tampite intrebari posibile... incerc sa ii fac sa inteleaga ca putinul pe care il invata la scoala, il invata pentru ei.
Ieri imi venea sa plang cand am intrebat unde se gasesc glandele salivare si o clasa intreaga mi-au spus ca in gat. E trist si imi vine sa tai carne din mine cand nu stiu ce inseamna lat si lung. Oare unde vom ajunge?
Cred ca ministrul ar trebui sa tina cont de parerile profesorilor. La admiterea in liceu as alege varianta cu examen, clar, fara note din gimnaziu si alte nebunii de portofolii si prostii, care sa cuprinda un test de cultura generala si examen la romana si matematica.
Li s-a dat prea multa libertate elevilor. Nu au nici frica, nici respect, bun simt nu mai vorbesc. Isi stiu foarte bine drepturile: nu ai voie sa ii ridici in timpul ascultarii; nu ai voie sa ridici tonul; nu ai voie sa dai in ei; nu ai voie sa ii jignesti.
As ruga pe domnul ministru sa mai mearga prin scoli si sa vada ce elevi sunt azi... si sa schimbe regulamentul, in sensul ca ar fi necesar, mai mult decat necesar sa impuna si niste OBLIGATII ale elevilor.
(La un consiliu, ni se aratau poze de la o scoala dintr-un satuc din apropierea Barcelonei. Scoala avea doar 330 de elevi - la noi aceste scoli s-ar fi desfiintat demult. Cand un elev era indisciplinat, era scos din clasa si i se dadea sa copieze un fragment dintr-un ziar. Macar stiu sa scrie si sa citeasca, si tot sunt mai castigati ca ai nostri. Celor carora nu le place scoala, li s-a facut niste parcele in curtea scolii, si erau invatati sa planteze, sa masoare, sa faca diverse lucruri utile pentru ei ca gospodari).
Sincer... nici nu stiu daca am scris coerent... Imi cer iertare, dar sunt intr-o faza de amorteala si deziluzie totala.
Oare doar in Bucuresti este asa?
Sau toata Romania e pe cale de disperatie culturala, educationala....