Seara bună!
Marți m-am trezit optimistă și pe drumul spre școală mă gândeam cât sunt de norocoasă. În primul rând, suntem sănătoși cu toții. Apoi, am doi copii minunați și veseli, care îmi alungă tristețea și grijile, care mă motivează să fac lucruri frumoase și să scriu.
Am înțeles că viața e prea scurtă, dar atât de frumoasă încât este extrem de important să o trăiești. A fost o perioadă foarte stresantă pentru mine. Să găsesc bani și soluții pentru o mașină și împlinirea unui vis. Stres, gânduri, emoții, nervi, oboseală, tensiune. Până când, am înțeles și mi-am reamintit că toate se întâmplă când și dacă trebuie să se întâmple, iar soluțiile apar de unde și de la cine nu te aștepți.
Am învățat ca întotdeauna să mă bazez pe mine, pe ceea ce am și să întreb mai repede un străin decât o rudă pentru o mână de ajutor. În prima fază a durut. Am simțit ca și cum cineva a introdus un spiral în măduva oaselor. Am simțit cum sângele clocotește, ochii îmi ard și creierul mi se prăjește. Apoi am spus: STOP! Nimic nu e întâmplător și toate au o soluție. Cu cine am discutat a rămas uimit de răutatea celor apropiați, dar eu mi-am promis să cresc și să reușesc. Așa cum nu am fost în calcul când s-au împărțit moștenirile, așa mi-am spus și acum că voi reuși. Dumnezeu este mare și bun și prezent și degrab ajutător.
Mi-am spus că am nevoie de odihnă și am dormit.
Mi-am spus că am nevoie de liniște sufletească și mi-am oferit-o.
Mi-am spus că micuții mei au nevoie de mie și m-am dedicat lor.
Poveștile curg și minunile se ivesc precum ghioceii după o iarnă grea.
Doamne ajută!
Sunt recunoscătoare și fericită cu tot ce viața îmi oferă!
