marți, iunie 1

strigatul

Degetele sale, de culoarea lutului cald
mi-au prins firele de păr.
Am vrut să ţip, însă strigătul s-a spart în mii de cioburi care s-au topit până ce au atins solul.
Din fărâmele strigătului – de uimire sau de durere -,
Au încolţit speranţe că voi fi o altă femeie.

Apa mării aburindă şi vijelioasă,
mi-a prins glezna ca într-un laţ pentru vânătoare.
Valul, albastru întunecat
s-a lovit de durerea sufletului meu,
şi s-a împraştiat în o mie şi una de nopţi.

azi cine sunt?

Aceeasi de ieri, dar un cu un strop in plus mai optimista. Cu toate acestea, mai dezamagita de oameni fata de ziua de ieri. Cand sunt sunata la ore nepotrivite, cu numar privat, sunt jignita – si ma intreb pentru ce, doar ca nu imi doresc sa discut cu un om fara bun simt? – ma gandesc la o mie si unu de lucruri, incep sa ma indepartez de oameni, sa stau mai mult cu mine. E oare gresit sa iti pui “antet” o adresa de mail si numarul de telefon atasat la mail? E ca si cartea de vizita. Daca doresti sa discuti – profesional sau amical – saluti, te recomanzi, nu incepi cu injurii, si indiferent de subiect, iti alegi o ora de conversatie rezonabila.
Am inceput sa fac lucruri pe care, candva – pana nu demult – nu le-as fi facut. Nu stiu daca regret, dar mi-au schimbat oarecum viata, cel putin pe cea sufleteasca. Am descoperit teama. Am inteles ce inseamna sa iti pierzi demnitatea si libertatea, chiar si pentru cateva minute. Cum te simti cand esti luat prizonier; ce inseamna sa fii bruscata fizic. E cumplit! Fiind “victima”, am indepartat oameni de care, instantaneu, prin necunoastere, mi s-a facut frica. Poate am gresit – si le cer iertare -, poate nu am inteles corect ce mi-au comunicat, dar, in aceste momente, mi-e frica de oameni pe care nu-i cunosc, nu mai am incredere si voi avea o perioada de salbaticie.
Sunt sigura ca imi va prinde bine o perioada cu mine si gandurile si visele mele pe care le aleg si le sortez cu grija care este prioritar altuia, si le urc in corabii, si le inalt la nori, care, in joaca, le trimit ingerilor din Imparitia Viselor si acolo sunt stampilate, si se indeplinesc.
Azi, stiu ca sunt o femeie care stie prea bine ce vrea, dar care se joaca prea mult, caci, a inceput sa traiasca tarziu, si vrea sa recupereze. Am inteles ca nu mai e timp, ca nu mai am parteneri seriosi – de joaca - si am decis sa devin MATURA. Mi-am trasat, cu creioane colorate, cararile vietii si, astept ziua de maine sa pornesc la drum!
Mi-am promis ca voi fi atenta la tot ce misca in jurul meu, la ce voi spune si la ce voi auzi, si sunt sigura ca-mi voi indeplini menirea.
Contract cu mine însămi:
Subsemnata Claudia G., declar astăzi, că voi face tot ce-mi stă în putinţă, pentru a mă apropia de realizarea dorinţelor mele şi a-mi atinge obiectivele .
Sunt conştientă de potenţialul negativ din lume, dar el nu va mai avea nicio putere asupra gândurilor şi imaginaţiei mele.
De acum înainte mă voi ocupa exclusiv de lucruri pozitive şi constructive.
Contract încheiat la data de 1 iunie 2010