duminică, aprilie 10

emotie de duminica

telefonul suna. se gandeste rapid ce zi a saptamanii va derula pe ecran. duminica. uraaa! e zi de lene. ei, nici chiar asa. plapuma este trasa cu putere peste cap. dupa trei minute - poate nici macar trei - isi aminteste ca are intalnire cu oameni dragi.
ingenuncheaza si multumeste ca mai traieste o zi. cica se spune ca ar avea si de ce. zambeste. isi incalta papucii albi si isi taraste picioarele spre baie. in oglinda isi descopera ochii. "esti draguta azi. inca nu iti arati varsta. te iubesc mai mult decat crezi si vei fenta timpul multi ani de acum incolo. da, ai si tu pacatele tale, insa le compensezi prin fapte bune. stii ce-mi place la tine? ca le faci involuntar. asa esti construita genetic: sa faci lucruri bune. da, de aceea oamenii au incredere in tine si te opresc pe strada si au nevoie de privirea ta, de zambetul tau". isi sterge chipul cu prosopul. se opreste asupra ochilor minunati.
cafeaua curge aromata in filtru. indulcita, turnata in cana ei personalizata atinge fericita peretii, face rotocoale.
fierul de calcat aluneca vesel pe bluza subtire, cu maneca 3/4. fusta geme de placere. stie ca va atrage priviri. asta daca stapana hotaraste sa poarte o hainuta scurta. se pare ca asa va fi.
cizmele sunt sterse si bucuroase ca vor fi purtate si azi. femeia ce le incalta nu suporta cizmele. insa, stiu sa ii puna picioarele in evidenta si tresalta incantate ca vor vedea strazi, si alti prieteni de drum: adidasi, ghete, pantofi, balerini, cizme.
cartea este aruncata in geanta. cuvintele o vor fermeca pana la intalnirea cu oamenii.
in autobuz, calatorii ii cauta privirea. azi nu vrea sa isi scaoat nasul din carte. o fetita ii atrage atentie. zambeste. oamenii ii fura zambetul multumiti.
clopotele bisericii o emotioneaza. fiecare din noi vrea sa fie inger. si fiecare din noi este rau.
deschide incet usa. rugaciunea ii patrunde in fiecare fibra pana la durere. se roaga sa ii fie spalate greselile si sa i dea energie si putere de a fi acolo unde este nevoie de ea.
"fiecare om are menirea lui aici, pe pamant. cautati in voi rostul. daca nu-l gasiti, veniti sa discutam, sa ne lumineze Dumnezeu sa-l descoperim. incercati sa nu mai judecati si sa barfiti pe cei din jur. veti plati scump pentru asta. Maria Magadalena si-a recunoscut pacatele. credeti ca avea nevoie ca cei din jur sa ii spuna ca este o curva? nu, fiti siguri ca nu."
lumina trece prin fereastra si curcubeul este proiectat pe podea. jucaus si vesel.
o femeie sensibila la frumos, pictorita, care ii este si colega, ii zambeste.
un batran primeste banii intinsi. ii prinde mainile. ea ramane surprinsa. "sa iti dea D-zeu multa sanatate si putere sa va indepliniti toate dorintele. Sa primiti tot ce aveti nevoie si va este de folos".
emotionata, cu lacrimi in ochi si sufletul tremurand, isi desprinde cu greu mainile.

duminica frumoasa, ingerii sa va asculte rugile si sa va rasfete sufletele!

Motivatie: o alta zi


Nu este o altă zi. Este ZIUA care îţi este dată astăzi. Îşi este dăruită ţie. Este un dar. Este singurul dar pe care îl ai chiar acum şi singurul răspuns adecvat este recunoştinţa. Chiar dacă nu faci nimic altceva decât să cultivi acel răspuns, prin marele dar pe care îl reprezintă această zi unică. Dacă înveţi să răspunzi ca şi cum ar fi prima zi a vieţii tale şi ultima zi a vieţii tale, atunci vei fi petrecut această zi foarte bine.

Începe prin a deschide ochii şi a fi surprins că ai ochi pe care îi poţi deschide. Acea paletă minunată de culori care ne este oferită necontenit pentru simpla încântare. Priveşte cerul! Atât de rar privim cerul , atât de rar observăm cât de diferit este, clipă de clipă, cu norii care vin şi trec. Ne gândim doar la vreme şi chiar şi în legătură cu vremea, nu ne gândim la multele nuanţe legate de ea. Ne gândim doar la vreme bună, la vreme rea. Ziua de azi, chiar acum, are o vreme unică, o vreme care, probabil, nu se va repeta nicicând în exact aceeaşi formă. Modul de formare a norilor pe cer nu va mai fi niciodată acelaşi cum este chiar acum. Deschide ochii! Priveşte norii!

Priveşte feţele oamenilor pe care îi întâlneşti. Fiecare are o incredibilă poveste în spatele acelei feţe. O poveste pe care nu ai putea-o niciodată înţelege pe de-a-ntregul. Nu doar propria lor poveste, ci şi povestea strămoşilor lor. Toate merg atât de mult înapoi în timp. Şi în acest moment prezent, în această zi, toţi oamenii pe care îi întâlneşti, toate acele vieţi ale multor generaţii şi din atâtea locuri de pe Pământ curg laolată şi se întâlnesc cu tine aici, ca o apă dătătoare de viaţă, dacă doar îţi deschizi inima şi bei.

Deschide-ţi inima către incredibilul dar pe care ni-l face civilizaţia. Apeşi un întrerupător şi ai lumină electrică. Răsuceşti un robinet şi ai apă caldă şi apă rece şi apă potabilă, un dar pe care milioane şi milioane de oameni din lume nu-l vor trăi niciodată.

Acestea sunt doar câteva dintr-un număr enorm de daruri în faţa cărora îţi poţi deschide inima. Îţi doresc să îţi deschizi inima în faţa tuturor acestor binecuvîntări şi lasă-le să se reverse prin tine, astfel ca fiecare persoană pe care o vei întâlni astăzi să fie binecuvântată de tine: de ochii tăi, de zâmbetul tău, de atingerea, de simpla ta prezenţă.

Lasă Recunoştinţa să debordeze şi binecuvântează totul din preajma ta. Şi astfel, va fi cu adevărat o zi bună.

O zi bună, David Steindl-Rast