Sunt racita... de vreo saptamana si nu-mi trece. Problema este ca, m-am fortat atat de mult, incat ma lasa vocea, instrumentul meu de lucru.
Ieri,elevii mei "draguti" au gasit pasiune pentru biologie. cei de-a 12-a sa le explic cat mai multe probleme pentru bac... cei de-a V-a sa le expliic de 10 ori ce au de desenat...
Azi, elevii de la la o clasa de-a X-a:
- Doamne, nu intelegem de ce nu stati acasa, sa dormiti, sa va refaceti vocea... asa mai rau va chinuiti.
- Da, sa stiti ca aveti dreptate. Am sa va ascult.
Sunt atat de obosita incat imi voi lua un concediu fara plata.... 2 saptamani, sa scap de grija.
Sambata am examen.... ce as fi dormit .... :) Am invatat inca o data, ca nu e bine sa spui niciodata, niciodata. Dupa modulul de pedaogie, am spus ca nu-mi iau tema referatului pe pedagogie, deoarece profa e foarte dura (cu toate ca foarte competenta, foarte frumoasa). Analizand la rece, am descoperit ca asa sunt si eu: dura, dar cu zambetul pe buze. Le arat ambind unde gresesc, de ce, cum puteau evita situatia. Pana la urma, tema mea este pe tema pedagogiei.
