Versuri.. și atât

Când „te iubesc” devine salut
Mă întristez.
Ascult vîntul și mi-amintesc
De scrisorile ștampilate cu ruj
Trimise în armată.
Cuvinte goale au fost și-atunci...
De-asta mă tem...
Că sunt doar eu cu mine mereu...
Tristețea îmi macină sufletul...
Nu mai sunt eu...
Caimacul e uscat și tot îmi ceri timp...
De unde să îți ofer?
Timpul mi-e dat pentru a trăi,
Nu pot să te mai aștept...
Lacrimile se înoadă în barba tremurândă...
Inima e răvășită...
Poveștile tresaltă-n sertare..
Cărțile din raft îmi fac cu ochiul...
Copiii mă așteaptă la școală
Și-a mai trecut o vară...
Cu timp petrecut alături de oameni..
Dar prea puțin lângă tine..
Dar prea puțin cu mine... cu noi...
Încotro s-o apuc?
Fostele bântuie sufletele bărbaților..
Nu mai vreau să aud... să alin... să fiu...
De pe podul cel nou..
Mă arunc... și aripi strălucitoare îmi cresc.

Muzică... dor și terapie

Pentru oameni cu suflet

ACȚIUNE CARITABILĂ

CAUT SPONSOR PENTRU SUMA DE 600 DE LEI PENTRU PUBLICAREA UNEI CĂRȚI PENTRU COPII ÎN 100 DE EXEMPLARE. BANII OBȚINUȚI DIN VÂNZAREA CĂRȚILOR VOR FI DONAȚI ÎN SCOPURI CARITABILE PENTRU COPII BOLNAVI DE CANCER. 

VĂ MULȚUMESC! (INDIFERENT DE DECIZIE!)