miercuri, noiembrie 24

ploaie de vesti


stiu ca de fiecare data, dupa lacrimi, chin, durere, somn luuung ca in poveste... apar vremuri bune, rasare soarele!

printre lacrimi si suspine... primesc o invitatie de revelion la Sovata. da, da... unde a facut Nicu armata... si nu mai stiu versurile.

ieri, dupa ce m-am despartit de prieteni dragi si zambareti, ma suna varul meu. raspund sceptica. nu prea ma cauta, deci e ceva "interesant". da! o verisoara de-a noastra a devenit mamica unui baietel de 3300 grame. ea este mai lipicioasa, si o rugasem sa ma anunte cand "vine barza!". asa ca, urmeaza un botez si o frumoasa reunine de familie.... din partea tatalui.

astazi, primesc o alta invitatie pentru Revelion. la sala norvegiana de la CCA (cu oameni culti, alesi pe spranceana, oameni care cred in mine si imi spun ca sunt rasata).

eu nu realizez ca se finalizeaza anul. mai este atat de putin! refuz invitatiile. refuz sa cred ca se termina un an de nebunii si zbucium sufletesc! alt bilant... alt punct... alt inceput... un inceput circular de fapt. ca circuitul apei in natura!

astept alte vesti... alte alegeri... ale refuzuri...

stau si ma intreb: oare ce vreau? poate sa fiu implinita si fericita! sa gasesc echilibrul si sa-mi pastrez frumusetea sufletului si zambetul sincer!

zambesc: cine sunt? Popa Mitica... cad in fund si ma ridic... :)

seara de toamna in Plaza


ultimele saptamani din viata mea au fost agitate, cu sperante si deziluzii, cu fortari din partea unor parinti, cu un consum mare de energie. dupa doua zile de eliberare si cateva ore bune de somn (se vedea ca sunt epuizata) mi-am zis: "stiu cine sunt si ce pot! nu ma voi opri din drum din vina unor rautati si lasitati! nu am timp si nici de ce sa plang."

ieri dupa amiaza m-am intalnit cu o buna prietena si fiica ei. nu citisem ca vine si cu pustiul ei, Andrei. am stat noi de vorba ca fetele, ne-am comandat ceva de mancare, dar eu il asteptam cu nerabdare pe Andrei. wow! apare! un pusti zambaret, cu tenul alb si ochi caprui, dar in lumina au tenta de verde, brunetel si cu freza facuta. un dulcic! m-a impresionat ca, desi este clasa a VI-a este un baiat responsabil, tocmai fusese sa plateasca factura de telefon. un baiat manierat, care vorbeste frumos si te face sa zambesti. un copil cu dorinte atat de firesti - de exemplu de ziua lui vrea un pestisor auriu. ce m-a fermecat: a cerut sa mearga la Diverta, sa se uite la carti, la jocuri. "imi place sa ma uit!" placerea aceasta este comuna. m-a atins la coarda sensibila!

felicitari Iuliana, sa-ti traiasca si sa te bucure amandoi! ai copii minunati si cuminiti si civilizati in lumea asta nebuna si rautacioasa si avara. am invatat de la tine sa-mi responsabilizez copii; sa comunic cu ei despre orice; sa le ofer libertate, dar sa fie atenti.

sunteti minunati! va admir, va imbratisez si imi doresc sa auzim numai lucruri frumoase unii despre altii.

P.S.: imi doresc un baietel ca Andrei! m-a fermecat! pupici nazdravani si voie buna!