Oare de ce nu pot spune NU?
Oare de ce nu pot atrage atentia oamenilor atunci cand gresesc sau fac ceva ce ma raneste?
Oare de ce sunt cautata cand au nevoie de mine?
Oare ce inspir oamenilor de au atata incredere in mine?
Ieri un coleg m-a cautat sa-mi spuna ca va deveni tatic pentru a doua oara si va avea un baietel. Radia de fericire si ma bucur nespus pentru el. Trebuie sa recunosc ca sunt putin invidioasa ca are doar 28 de ani si e tatal unei fetite frumoase de 2 ani, dar cred ca merita. Poate el este facut pentru meseria de tata.
Oare de ce mai cred in Mos Craciun?
Pentru ca el exista. S-au intalnit colegii mei cu el. Chiar mi-a daruit ce imi place cel mai mult-deci ma cunoaste bine Mosu': un set pix si creion si o felicitare (am colectie de la evenimentele importante din viata mea).
Oare de ce ma las impresionata de cuvinte?
Am fost la concertul de Craciun sustinut de Banica jr. si am ascultat cu atentie cuvintele unor cantece si am inteles cat de adevarate sunt. Ceva de genul: "Stop.Vreau o schimbare (chiar daca e dureros)", "viata e frumoasa si scurta, traieste-o din plin", traieste cu cine vrei, dar sa fi fericit.
Oare de ce cei care ma cunosc nu ma "accepta" decat zambind. Altfel cica nu mai sunt eu.
Oare de ce lumea vrea sa imi influenteze viata personala si sa stie cat mai mult despre mine?
Nu am gasit raspuns. Poate par secretoasa. Poate sunt ciudata. Poate le sunt simpatica.
Oare de ce e asa cald in decembrie?
Oare Mosu' va da zapada pentru impatimitii jocurilor de iarna?
Eu cred ca da. :)
Zile de decembrie cu multe sperante implinite, cu fapte frumoase, facute din suflet si nu din obligatie.
Daruiti un zambet oamenilor care va cauta privirea. Cu siguranta au nevoie de el.
