Cu dragoste...

Aceste randuri, cu dragoste, sunt dedicate unor oameni care m-au invatat ce inseamna dragostea. Nu voi da nume, caci sigur se vor recunoaste. NU am cuvinte sa le multumesc.

Dragostea, este atunci cand omul de langa tine, iti spune povesti chiar dac-ai depasit varsta admisa. Dragostea este atunci cand il iubesti pe cel drag, chiar si pe patul de spital, obosit si deprimat.

Multumesc celui care, de pe patul de spital din Genova, ma incuraja acum 2 ani, de Craciun, ca-mi voi gasi dragostea si linistea, cand nu o voi mai cauta si astepta cu infrigurare. Am invatat ca, dragostea este speranta ca omul drag se va face bine pentru tine, pentru a fi impreuna pana la adanci batraneti. Multumesc ca si-a amintit de mine, si mi-a luat vederi din Italia, pentru intregirea colectiei. (Promit ca imi fac timp sa ne intalnim sa intru in posesia lor). Multumesc pentru mesajele de sarbatori, de 1 si 8 martie.

Multumesc celui care m-a invatat ca dragostea nu e doar poezie, ci si atentie, mangaieri, initiativa, dorinta de a fi cu cel drag...chiar daca doar il privesti in timp ce lucreaza pentru a finaliza sarcini restante pentru servici.

Multumesc pentru lectia de teorie, sper sa nu va dezamagesc si cel care mi-e drag, sa va dea in scris, intr-o zi, ca am invatat ce este DRAGOSTEA.

Aveti grija de voi si de cei/cele dragi/drage voua.

Te consideri un om bun?

Duminica, soare si frumos. Zi de primavara, cu drepturi castigate.
Am scos putin nasul la aer, in curte. S-a trecut la muncile de primavara. Se taie vita de vie, se ard corzile. Miroase a fum. Intru in casa.
Am ceva filme adunate. Nu sunt cinefila, dar am oameni in jurul meu, pasionati. Trebuie sa fac fata unei discutii pe aceasta tema, la un moment dat.
"Sapte suflete" cu Will Smith...un film emotionant, care merita vazut. Ridica multe intrebari la fileu. Ce este viata? Pentru ce traim? Te consideri un om bun?
Viata este ceea ce traim clipa de clipa. Ne ofera daruri, lucruri bune atunci cand meritam si cand nu le asteptem, dar si lucruri rele ca sa ne trezeasca la realitate.
Traim pentru a perpetua specia umana. De acea ne dorim sa daruim copiilor nostri tot ce e mai bun. Pana la urma, familia este cel mai minunat dar primit de la viata, care ne duce faima mai departe.
Ma consider un om bun? Cred ca da. Intotdeauna am pus pe ceilalti inaintea mea. Am daruit neconditionat. Mi s-a atras atentia ca nu voi fi apreciata, ca lor li se pare ca li se cuvine. Da. Asa s-a intamplat. Cand a venit de la oameni la care tineam si aveam pretentii de un multumesc, a durut. Dar mi-am zis: a fost alegerea mea. Asa am simtit, asa am procedat. Ma gandesc ca, sunt oameni care nu m-au vazut niciodata. Am corespondat, am vorbit la telefon, ne-am sustinut reciproc, dar nu ne-am intalnit.
Mi-as da viata pentru cineva? Poate. Pentru cineva din cei dragi, foarte dragi.
Am decis: voi face doar ce simt. Nu ma mai las influentata de nimeni, nu mai respect principii si canoane. Nu se stie cat mai am de trait, vreau ca cei apropiati sa stie in ce masura si sub ce forma tin la ei.
Va recomand filmul. E trist, dar este cu si despre oameni buni.

OAMENI PENTRU OAMENI.

Preotii si taxele

"Sa faci ce zice popa, nu ce face popa" e o zicala bine cunoscuta.
De curand, am primit un e-mail al unui concetatean, care se plangea ca i s-au cerut bani pentru biserica, iar daca nu da, se supara preotul. In mare parte, are dreptate. Sunt exagerate taxele pentru botez, cununie si inmormantare. Sa dea omul cat isi permite. Noi luam taxe suplimentare pentru fiecare munca depusa suplimentar, care nu e stipulata in contractul colectiv de munca? Nu. Nicidecum.
Uneori, regret - ha ha ha - ca nu am ascultat de un var de-al mamei, care ma sfatuia sa ma fac preoteasa, ca preotii au mereu bani. Se mai naste un copil, mai moare unul, se ma nenoroceste cineva, insurandu-se, mai o pomana.
Nu mai fusesem la spovedit de vreo 10 ani. Nu aveam incredere in niciun preot. La indemnul unei colege, ajung la spovedanie. Incep cu intrebarea: "Daca spun tot, in fata unei icoane, in biserica, nu e acelasi lucru? D-zeu ma aude, nu?" Raspunsul :"Nu. Preotul intermediaza discutia cu D-zeu. Mereu este nevoie de preot." Bun. Spun eu ce aveam pe suflet. Imi da niste interpretari sumbre, care imi fac sufletul fasii si fasiute. Ma opresc. Nu mai spun nimic. Imi da canon, imi cere ca pana data viitoare sa ma mai gandesc, si sa scriu toate pacatele pe hartie. Da. Bine. Raman datoare.
Si datoare am ramas pana in ziua de azi.
Preotii sunt si ei oameni.
Un coleg, care are frate preot, imi povestea ca in studentie, cele mai frumoase si dezmatate petreceri erau la studentii de la teologie.
Ei cunosc care sunt vinurile cele mai rafinate, femeile cele mai bune, mancarea cea mai gustoasa. Stau bine la capitolul simturi si bun gust.
Doamne, iarta-ma. Suntem in Postul Pastelui si eu vorbesc de rau oamenii ce te slujesc.
Ai grija de ei, Doamne, asa cum ai si de noi, pacatosii!

Lupta pentru supravietuire

Duminica. Noua ora...Trezita dar nedorind sa cobor din pat, am deschis televizorul. Am zis sa fiu intelectuala si am cautat un documentar. National Geographic: Rechinul alb. Bun asa. Viata in adancuri - si nu numai- este periclitata continuu. La orice cotitura, asteapta un pericol. Mai rar o surpriza placuta.

Dupa acest filmulet, ma gandeam la noi, oamenii. Castiga intotdeuna cel mai "bun", cel mai puternic, adica -fie vorba intre noi - cel mai nesimtit, cel care da din coate fara sa-i pese ca a doborat sau lovit pe cineva. Nu se castiga ceva bun fara sacrificii. Fara un efort suplimentar. Deviez putin subiectul. Zilele trecute, vorbeam cu cineva, care ma intreba daca am citit cartea "Fetele bune ajung in Rai, fetele rele ajung unde vor", Editura TREI (parca). Stiu de ea. N-am citit-o.Troneaza in librarii, la standurile de carte stradala. Dar, discutia, m-a determinat sa ma gandesc la acest aspect. Si mi-am zis: "Da, asa este. Cate fete cuminti, inteligente si cu bun simt au reusit, sunt fericite, au calatorit in diverse insule exotice?" Putine, foarte putine. Nimeni nu mai pune pret pe bun simt astazi. Barbatilor nu le mai plac femeile cuminti, feminine. Daca nu se intrec in limbaj vulgar cot la cot cu ei, nu au valoare pentru ei. Lacrimile unei femei sunt clar un semn de slabiciune. Nu mai impresioneaza pe nimeni. Cica nu mai este timp pentru astfel de prostii. Azi, daca nu iti doresti un barbat cu bani...esti catalogata proasta. Direct si fara dubii. M-a socat titlul din ziare, de zilele acestea: "Virginitate de vanzare". Pentru ce? Pentru bani, nu? Si cu dragostea cum ramane? Sunt dezgustata. Nu imi vine sa cred ce timpuri traiesc. Eu, o romantica, nascuta tarziu, care nu reuseste sa se adapteze. Am auzit: "Si ce daca sunt pipaita de sef? Nu ma tocesc." Da, nu te tocesti, dar daca esti capabila, de ce trebuie sa fii atinsa? Sunt eu grea de cap. Clar. Nu inteleg si nu vreau sa accept.

Da. Viata e o lupta. Nedreapta uneori, de cele mai multe ori. (As putea da exemple. Poate unul tot dau, caci nu ma pot abtine -am mancat ardei iute, ma arde limba. Profesori conducatori de doctorate, care nu ajuta absolut deloc doctoranzii si profi care muncesc si indruma doctoranzi, dar nu au dreptul sa fie conducatori stiintifici. Munca lor este atribuita altora, care nu au pus degetul pe un rand din munca respectivului student).

In viata mea, am invatat un lucru: razbunarea pe cel care ti-a facut rau nu isi are rostul. Plateste oricum, uneori cu viata, cand nici nu te astepti. Credeti-ma, am trait asta pe pielea mea...

Trebuie sa inchei aici, altfel chiar spun tot...

Nu va razbunati...Cineva va face dreptate pentru voi. IERTATI. E o mare virtute.

COMPLETARE: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/125847/Pitipoanca-de-companie-specie-noua-in-Atlasul-de-Mitocanie-Urbana.html

Despre pitipoancele de companie...ca tot vorbeam despre fete

Must do ... in Bucharest...

Este leapsa primita de la prietena mea draga, Ana Maria.

Multe din cele enumerate in lista ei, le-am realizat.

-am mers de mana cu persoana draga pe Lipscani;

-am avut intalniri la TNB si la fantana de la Universitate;

-am citit in Cismigiu;

-am fost in Valea Regilor, dar n-am fumat narghilea;

In fine, acum sa spun ceva nou. Sa adaug:

-jucati badminton in Parcul Tineretului; dati-va cu rolele; faceti miscare;

-vizitati Muzeul de Istorie (am fost la Salonul de Carte organizat acolo, si se merita);

-luati un autobuz de la un capat la altul;

-urcati si coborati scarile dinspre Mausoleul din Parcul Carol;

-rasfoiti carti in libraria Diverta de pe Magheru;

-faceti poze cu statuile din Bucuresti;

-mergeti la Manastirea Radu Voda. E un adevarat paradis. Nici nu spuneti ca sunteti in mijlocul orasului;

-beti ceva racoritor la Curtea Berarilor (fostul Lucky 13) pe Smardan (parca);

-mergeti la ceainaria Cotroceni; (azi, am rasfoit o carte de la Editura TREI - "Cartea ceaiului" si scria pe coperta a 4-a ca, a face ceai e o arta, apa si focul intaresc aroma);

Impliniti-va visele! Mergeti acolo unde doriti! Deveniti ceea ce ganditi!

http://broscutzacuguramare.blogspot.com/2009/03/must-do-in-bucharest.html

O zi din jurnal

7.00 - Telefon pentru amanarea sedintei de sofat;

8.30 -Sofat; Nu prea sunt facuta pentru asta; Dar imi dau silinta sa fie bine, sa capat dexteritate;

10.00 -Un strudel cu mere (sunt preferatele mele; in Slovacia am mancat diverse sortimente);

10.30 - Muzica la Radio Gold Fm;

11.00 -Vizita unei prietene de-a mamei, care ma rasfata foarte mult;

12.20 - Plecarea spre Biserica Sf. Mina de pe B-dul Vasile Milea, la botezul unui baietel; mama lui, colega cu mine la una din scoli, profa de franceza; la fel si nasa, profa de bio, colege de catedra; A fost frumos; O slujba de aproape o ora, foarte frumoasa; Am inteles ca e bine sa participi la astfel de evenimente, caci preotul citeste si pentru cei prezenti in biserica; Piticul a fost imbracat in frac dupa botez, cu papion. Era angelic. N-a mai plas, si-a intrat in rolul de barbat. Parintii erau fericiti, foarte mandri si se tineau de mana. Tatal, un medic cu un viitor stralucit.

Nasa a avut emotii. Ii tremurau mainile cand a schimbat pruncul. I-a tremurat vocea cand a spus Crezul. Dar, si-a implinit un vis.

Cred ca voi da anunt la ziar sa botez un baietel. Imi doresc demult, dar toti vor nasi cu bani, nu pe cineva care sa o faca din placere si cu mult drag.

14.00 -Drum spre Sala Dalles;

E targ de Carte - KILIPIRIM. Dureaza pana maine, 29 martie, la orele 18.00. Mergeti. Sunt reduceri substantiale. Exista carti la 5 lei, la 6 lei, la 10 lei...si sunt carti bune. Faceti un drum, vizitati, cititi si cumparati. N-am rezistat. Am cumparat o carte despre care citisem pe site-ul Garbo.ro, la recomandari. "Casatorie de amatori" de Anne Tyler, Editura Humanitas. Am venit si am ascuns-o. Daca vede mama iar carti -doar am permis la Biblioteca Metropolitana- ma cearta.

Am stat acolo si am citit printre randuri. Am rasfoit o carte, chiar doua de horoscop european, respectiv chinezesc. Mi-am ridicat putin moralul. Ha ha ha. Taurul si Sarpele, zodiile mele, sunt nemaipomenit de bune. Se pare ca m-am nascut sub o stea norocoasa.

Am mai citit un citat dragut, haios: "Casatoria este dorinta de a transforma o bufnita de noapte intr-un porumbel credincios, care sa revina in fiecare seara acasa". (Anonim)

16.30 - Home, sweet home; Demachiat; 3in 1; Convorbire cu sora mea si recomandarea targului; radio;

17.15- Postare blog;

Ce va fi dupa...nu stiu ce importanta mai are. Probabil lectura, somn si iar somn.

Cerere si...oferta

Cantaretii cer instrumentistilor - nu prea ma pricep, recunosc - :"Dati-mi un La. Dati-mi un Mi."

Vreau sa cer si cer:

Dati-mi:

- un zambet;

-incredere;

-o sansa;

-o mana;

-o carte;

-o amintire ("Pastreaza amintirile vechi, dar fa-ti altele noi.." -"P.S. Te iubesc" - carte si film cu Hilary Swank);

-o mangaiere;

-un compliment;

-apreciere;

-imbratisare;

-prietenie;

-speranta;

-voie buna;

-atentie;

-ascultare;

Dati-mi ce credeti ca merit, ce va doriti voi, pentru voi.

Astept oferta.

Multumesc anticipat!

Patinaj

Seara. Oboseala isi spune cuvantul si relaxarea isi cere drepturile.
Sa citesc nu sunt in stare. Daca ascult muzica, adorm.
Televizorul pentru mine a devenit un radio, de fapt. Il pornesc si fac si altceva in acelasi timp. incerc sa-l imit pe Napoleon tot mai des. Aseara am butonat. TVR 2, patinaj artistic, proba de perechi.
Patinajul e mai mult decat un sport. E gratie, stil, frumusete, lux, culoare, arta.
Muzica este minunata, aleasa cu grija. Miscarile invoca tinerete si prospetime.Varsta acestui sport este, in majoritatea cazurilor, tanara.
Costumele sunt de poveste. Culori vii, croieli artistice.
Imaginile mi s-au intiparit pe retina.
Frumos...ce-i frumos si lui Dumnezeu ii place.

Programul transmisiunilor TVR 2 de la CM de Patinaj Artistic este urmatorul:

- Marti, 24 martie, 23.30 - Proba de Dans, program impus-

Miercuri, 25 martie03.05 - Festivitatea de deschidere (transmisa in reluare de la ora 18.30) 06.15 - Proba de Perechi, program scurt19.00 - Masculin, program scurt - partea I23.30 - Masculin, program scurt - partea a II-a-

Joi, 26 martie05.20 - Proba de Perechi, program liber (in reluare de la 17.30)22.30 - Proba de Dans, program original-

Vineri, 27 martie05.05 - Program liber, masculin (in reluare de la 17.30)20.00 - Program scurt, feminin, partea I23.30 - Program scurt, feminin, partea a II-a-

Sambata, 28 martie05.15 - Proba de Dans, program liber (in reluare de la 14.00)-

Duminica, 29 martie04.05 - Program liber, Feminin (in reluare de la 19.00)24.00 - Gala Laureatilor (in reluare luni, 30 martie, de la 23.10)

Nedumerire

"Asa e soarta boului, vitel matur, sa stea la poarta noului, nitel mai mult."

Mi-a placut.

Iar recitarea de catre Florian Pitis e minunata. Cautati-o pe youtube.

Sfarsitul nu-i aici - cantec Florian Pitis

Mi-am propus sa ascult muzica, diverse genuri, sa invat despre fiecare stil ceva teorie. Poate imi gasesc timp. Aseara am inceput cu folk. Am ascultat Pasarea Colibiri, Ducu Bertzi, Florian Pitis.

Am alesc cateva versuri:

Cand te-opresti la o rascruce

Drumul nu stii sa-l prezici,

Tine minte: Sfarsitul nu-i aici.

Cand nu mai ai nici vise,

Si nu stii cum sa te ridici,

Tine minte: sfarsitul nu-i aici.

Pomul vietii creste mandru

Unde spiritul e viu

Lumineaza, iar salvarea cerul gol si cenusiu.
Tine minte: sfarsitul nu-i aici.

Si cand cauti in zadar un om,

Printre mii de venetici

Tine minte: sfarsitul nu-i aici.

Din nou

Timp. Uneori ma intreb cand au trecut anii. Parca mai ieri finalizam studiile. Credeam ca m-am maturizat, m-am schimbat fizic, iar profesorii nu ma mai recunosc.
Desi imi promisesem ca nu mai revin in facultate dupa ce am scapat teafara in urma licentei, dorinta de perfectionare m-a adus, din nou, in laboratoare si amfiteatre. Dupa doi ani de master, am zis:"Gata. E suficient. Acum ma asez la casa mea, imi intemeiez o familie. Sa nu mai aud de scoala." Neiesindu-mi pasenta, fiind sfatuita sa fac si un doctorat, acum cat stau cu parintii si nu am propria-mi familie - doare din ce in ce mai mult asta - am fost "aruncata" in valtoarea stiintei.
Zilele trecute am sustinut unul din referatele pentru doctorat. Au asistat profesori care m-au indragit. Credeam ca m-au uitat. Dar nu. Si-au amintit cu drag de mine. Unuia dintre ei, ii placea numele meu. M-a intrebat daca nu m-am casatorit. Am zis ca nu. Astept sa termin doctoratul, sa nu-i induc in eroare. Imi spunea ca port nume ardelenesc. Stiu ca este frecvent intalnit in Ardeal, dar nu am gene de acolo. Mi-ar fi placut. Sunt oameni buni - nu ca eu n-as fi.
Emotiile au fost de 10 ori mai intense decat la un examen obisnuit. Atunci, eram invatacel. Acum, se asteapta ceva de la mine.
E asa greu sa fiu om mare, adica adult. Om MARE, nu stiu daca voi deveni.

Istoria...

Istoria. Istoria se repeta.
Nu mi-a placut niciodata istoria. Au fost anumiti barbati pe care i-am admirat si am invatat acele lectii. Ha ha ha. Care sunt acestia? Stiu ca v-am facut curiosi. Acestia sunt: Alexandru Ioan Cuza, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu. Datorita acestuia din urma am luat sfantul 5 la bacalaureat. Doamne iti amintesti cat te-am rugat sa iau 5? Ce ti-am promis atunci? Nu mai conteaza.
Am aranjat cartile in biblioteca si am dat peste doua carti de istorie. Vi le recomand cu drag: "Istoria secreta a sarutului" de Julie Enfield (jurnalista de talie internationala, care preda jurnalism de revista la Universitatea Ryerson), Editura Elena Francisc Publishing.
Cateva citate:
"A saruta cere-nvatatura/
Oricand inima se-ndura
Cand dorinta este pura."
"Un cantec repetat" -Nicholas Breton
"Ai buze cu puteri vrajitoresti, Catrina." Henric al V-lea W. Shakespeare
"Totul incepe cu un sarut. Ne nastem odata cu primul sarut al parintilor nostri si primele amintiri ni se leaga de atingerea tandra a buzelor mamei. Dar niciun sarut nu pare mai intens decat primul oferit din iubire."
Am ramas uimita, profund impresionata de "talentul" lui Napoleon de a iubi, de a scrie scrisori de dragoste Josephinei sale. Stiam ca citise de nenumarate ori "Suferintele tanarului Werther", nu KAMASUTRA.
Cea de-a doua carte, este "Istoria Iubirii" de Nicole Krauss, Editura Humanitas. Iubirea vazuta prin ochii unei fetite, Alma. O carte bine cotata.
De ieri, a inceput sa-mi placa istoria...si istoricii.
Si uite asa, v-am istorisit putin din trecutul meu...sau istoria mea.

28 martie ZIUA PAMANTULUI

Pe 28 martie 2009, la 20.30 stinge lumina timp de 1 ora!

http://www.earthhour.org/about/ro:ro

Prin simplul gest de a închide luminile pentru o oră, Earth Hour transmite un mesaj puternic despre nevoia de acţiune împotriva schimbărilor climatice.Pe 28 martie 2009, la 20.30, oameni de peste tot din lume vor stinge lumina timp de o oră.

Va fi un eveniment în care ne dorim să implicăm un miliard de oameni şi mai mult de 1000 de oraşe, pentru a dovedi că împreună putem să acţionăm împotriva schimbărilor climatice.

Mişcarea Earth Hour a început în oraşul Sydney , Australia . Pe 31 martie 2007, 2,2 milioane de persoane şi 2100 de companii din Sydney au stins luminile timp de o oră. În 2008, evenimentul a devenit unul global, antrenând 100 de milioane de oameni din 35 de ţări.

Embleme ale oraşelor participante, precum Golden Gate Bridge din San Francisco, Colosseum-ul din Roma sau panoul Coca-Cola din Times Square, au rămas în întuneric, ca simboluri ale speranţei pentru o cauză din ce în ce mai importantă pentru omenire.Earth Hour 2009 este un apel global la acţiune care se adresează fiecăruia dintre noi, fiecărei companii şi fiecărei comunităţi. Un apel la responsabilizare, iniţiativă şi la solidaritate, toate menite să construiască un viitor sustenabil.

Şi în 2009, oameni de peste tot din lume vor stinge luminile şi se vor uni într-un mesaj unic despre viitorul planetei.Peste 64 de ţări vor participa la Earth Hour 2009. Numărul creşte în fiecare zi, pe măsură ce oamenii realizează că acest gest atât de simplu poate avea un impact atât de mare.

Alatură-te mişcării Earth Hour 2009, stinge luminile pe 28 martie 2009 şi înscrie-te aici, pe earthhour.org.

http://www.earthhour.org/action/ro:ro

Hai sa oprim ploaia impreuna

LUNI, 23 MARTIE, ora 20:00, la

"LA SCENA" - piesa de teatru HIPIOTI SI BOLSEVICI

Spectacolul cu piesa Hipioţi şi bolşevici scrisă de dramaturgul canadian Amiel Gladstone este pur şi simplu ceea ce se cheamă ”un debut strălucit” " (Cristina Modreanu)
Hipioti si bolsevici, un spectacol “amuzant, sexy, salbatic si adevarat”(Amiel Gladstone)

Hipioti si Bolsevici:

O piesa de teatru despre responsabilitate si asumare.
O comedie trista despre optiuni, iubire si libertate.
Un triunghi amoros in plina epoca hippie.

P.S.:

Felicitari ... GAsca Hipiotilor te anunta ca esti castigatoarea invitatiei pentru doua persoane la spectacolul de teatru "Hipioti si Bolsevici"de maine seara, ora 20:00, de la "La Scena"...

Te asteptam cu drag,

Gasca de Hipioti

Obosit, obosit sunt Doamne, obosit

Uneori obosesc. Atat de rau incat nu pot vorbi. Atat de rau incat nimeni nu mai vrea sa stea in jurul meu. Eman oboseala prin toti porii.

Mi-e greu. Nu imi gasesc cuvintele. Stau si le caut. Degeba. E ca si cum as cauta acul in carul cu fan. Tac. Si tac. Dar scriu. Si citesc. Gasesc cuvinte. Si e mai bine. Nimeni nu rade de mine ca am folosit gresit cuvantul. Sau ca, am pus accentul gresit.

Ascult...imi amintesc cuvinte din scoala generala:"Ma cherie, Claudine!" Ce frumos...

Mi-e dor sa fiu copil...mi-e dor de profesori. Aveau incredere in mine. Imi spuneau ca pot. Am obosit, dar nu ma las.

De-as muri maine, sa stiu ca am facut tot ce-am putut pentru cei dragi. Sa le spun cat de mult ii apreciez...cat am invatat de la fiecare...cat a insemnat el si ea si ei si ele, in viata mea.

Unii, enorm. Altii nu am cuvinte sa exprim. Mi-as dori sa isi dea seama de asta cat sunt inca in viata. Mi-as dori sa simt asta. Poate si un "multumesc ca te-ai gandit la mine" e suficient. NU pot darui stele, nici implini vise...dar sunt acolo, langa oamenii dragi si ma rog pentru ei, si fac ce pot. O mangaiere, un sfat, o imbratisare...nu aveti habar cat valoreaza...decat in clipa in care nu le primiti.

Am obosit...

Dar renasc ca Pasarea Phoenix si voi fi din nou langa oamenii dragi..Stiu ca va fi bine si pentru mine intr-o zi.

Acum, am obosit si ma retrag. Putin. In lumea viselor si a sperantelor de mai bine.

Nu uitati: de multe ori, de cele mai multe ori, din putin se face mult. Bucurati-va de cat primiti. Apreciati...caci, nemultumitului i se ia darul.

Daca am gresit cu ceva, ma iertati va rog.

...Am obosit.

De ochii lumi

Martie...martisor...primavara.

Sezonul curateniei, purificarii organismului, al revenirii la viata.

Se sadesc pomi, se arunca vechituri, se alunga praful.

Aceasta campanie a inceput si la locul de munca. S-a muncit temeinic, cu drag si spor, pentru a intampina cum se cuvine primavara. Dupa 2-3 zile de efort asiduu, holurile erau pline de gandaci cazuti la datorie, in urma deparazitarii din decembrie.

Stiti expresia "de ochii soacrei"? Curatenia de mantuiala e in felul urmator: se matura, iar gunoiul se ascunde sub covor sau in spatele unui dulap; hartiile se indeasa intr-un fiset.La scurt timp de la inceperea campaniei de primavara, aflam ca s-a anuntat vizita unui ministru.In cinstea dansului, s-au montat la toalete suporturi pentru hartia igienica. Asta ca asta, dar minunea consta in faptul ca exista si hartie igienica. N-am vazut de doi ani, de cand sunt angajata, asa ceva. Sau unde se anunta vremuri grele, avem nevoie de hartie igienica in cantitate mare?! Ma gandeam, daca asa se face treaba la noi, sa chemam in fiecare luna pe cineva sa ne viziteze. Sunt carcotasa si rea...dar in acelasi timp dezgustata. Hai ca trece si asta.

Noi sa fim sanatosi si optimisti, ca de trait, TRAIM BINE!

Jurnalul unei pofticioase

Pune-ti pofta in cui! Uneori se poate, alteori nu. Exista cazuri cand nu e nevoie, cand organismul e de partea ta si iti permite sa te rasfeti.
Da, sunt o fata slabanoaga. Chiar prea slabanoaga. Am ajuns sa port hainele din facultate si chiar liceu. Factorii: stres, alergatura, oboseala mi-au schimbat stilul de a manca. Nu mai pot manca normal (dar nu sunt anorexica). Nu ma hranesc corespunzator. Ma hranesc cu dulciuri, care imi dau energie, dar stiu ca nu-mi ofera elementele de care am nevoie: proteine, vitamine. Colegele mele ma invidiaza. Pot consuma dulciuri si nu ma ingras. Nu e chiar asa. Nu fac bine ce fac. Sunt extrem de constienta de asta.
Dar ma bucur ca imi pot satisface poftele. Cel mai mult poftesc la fructe. Atunci cand le am in fructiera, nu ma tenteaza. Imi plac merele golden, dar mananc foarte rar. Imi plac rodiile si pomelo, piersicile si strugurii, prunele si gutuile, kiwi si mandarinele.
Ador salatele. Salata greceasca, salata cu pui, salata cu ton...salate fel de fel.
Mananc adesea ciorba de legume. Chiar si supe cu galusti.
Savurez cu placere inghetata: fistic, nuci, fructe de padure si alte sortimente.
Cartofii copti sau fierti, sunt "prietenii" mei la o friptura de pui - doar piept de pui.
Silueta nu depinde doar de hrana. Miscarea este un aliat de nadejde -pe care-l recomand- pentru un corp frumos si sanatos.
Dragelor, si slabanoagele sunt pofticioase! Nu fiti rautacioase cu ele. Nu le spuneti de 10 ori pe zi ca sunt slabe. Multe, foarte multe dintre ele nu se complac in situatia asta.
Uneori, te simti ca un lepros. Dar -ca o rautate- e asa bine sa te urci pe cantar fara stresul ca ai luat un kg in plus si mai poti manca o savarina. Da. Ati auzit bine: o savarina si azi.
Sper sa fiu acceptata asa slaba, cum sunt.
Poftiti va rog!

Amante: moda sau necesitate?

Dimineata...revista presei. Cine mai inseala, pe cine, cu cine.Pana nu demult, barbatii isi etalau automobilele, motoarele sau afacerile. Acum, e o intrecere acerba la capitolul amante. A cui este mai frumoasa, mai sexy, ca destepte sunt toate daca ii toaca de bani.Doua zile consecutive, prima pagina a ziarelor de scandal a fost tinuta de Piturca si amanta sa. Blonda, sarmanta. I-a cumparat un Rover, parcheaza unul langa altul - ca doua suflete pereche ce sunt. Relatia dureaza de 10 ani.

Cred ca e o moda. Mai ales in lumea celor cu bani. Dar, am fost "invatata" ca barbatii cu bani sunt atrasi de "talentul" de a fi femeie, "talent" ce nu se invata la "fara frecventa". Se mai intampla. Dupa atata scoala la zi, iti mai doresti si la "fara fecventa".

Cred ca e o necesitate. Necesitatea barbatilor de a fi rasfatati, de a iesi din ritmul monoton de acasa, de a-si dovedi ca inca mai pot fi atragatori. Experienta unica, pasiune nebuna, amor de neuitat. Oricum, amantele sunt mult mai costisitoare decat sotiile. Parerea mea de nestiutoare.

Nu stiu daca sa apreciez aceste femei sau nu. E trist sa fii o femeie inselata. Culmea culmilor este ca, o femeie inselata, devina amanta la randul ei. S-ar zice din razbunare. Dar, nu-i asa.

Oricum, e trist. Azi, amantele se "schimba" intre barbatii din lumea buna, ca pe vremuri timbrele sau surprizele de la guma de mestecat. In trecut, amantele aveau "clasa".

Am devenit atat de curiosi! Se vrea a se testa totul si a se face schimb de impresii.

Dragostea salveaza!

Primavara...totul revine la viata: natura, oamenii, dar mai ales dragostea.Conform unei statistici, dragostea dureaza trei ani. Aproape cat un mandat.

Criza economica m-a determinat sa citesc reviste glamour luate cu imprumut, dupa expirare. Cu o pofta avida de monden, am rasfoit 15-20 reviste pe nerasuflate. Intr-una din ele, subiectul era iubirea -panaceul lunii februarie- cat dureaza, de ce si cum. Am aflat ca dragostea nu dureaza trei ani, ci cat iti doresti. Trebuie sa stii ce vrei, sa lupti pentru ce iti doresti, sa ai grija sa nu se instaleze confortabil, plictiseala. Ce tie nu-ti place, altuia nu face. Pe acest principiu trebuie sa iti impui sa aduci mereu ceva nou intr-o relatie, sa nu-l jignesti pe cel drag sau candva drag, sa nu-l compari cu Brad Pitt sau sa-i ceri sa-ti cante balade sub balcon. Nimeni nu spune ca e usor. Dar, daca vrei cu adevarat, intregul Univers iti este alaturi in ceea ce faci.

Am aflat ca sarutul te scapa de stres. Cum perioada aceasta nu e tocmai roza, profitati si iubiti-va mult partenerul/a. Decat ciocolata si apoi kilograme in plus, mai bine mii de sarutari si alintari.

Nu jucati teatru. Daruiti sincer. Fetelor, barbatii sunt si ei oameni, sunt si ei sensibili. Pot fi impresionati de lacrimile unei femei, dar numai si numai daca acestea sunt sincere.Domnilor, nu toate femeile sunt fatarnice. Apreciati tot ce va ofera. Mai ales atentia acordata.

Bucurati-va unul de celalalt, ascultati-va, destresati-va prin sarut!

Dragostea salveaza! Faceti din asta un motto.

Cum se fac copiii gemeni?

Simplu: COPY-PASTE

Zambiti!

Ha ha ha ha...

Ei, nici chiar asa! :)

De ce citim?

Mijloace de transport in comun. Oamenii citesc. Oferta este larga. Ziare cu tiraj mare au campanii de promovare a cartilor. Au succes. Vanzatorii spun ca la ora 7, stocul este epuizat. Acest lucru ma bucura.

Imi place sa daruiesc carti, ba chiar sa si imprumut. Eu tratez cartile ca pe fiinte vii. Nu alterez paginile indoindu-le, caci stiu ca sufera. Nu apas cotorul cartii, caci durerea e intensa. E ca un junghi.Iubiti cartea la propriu si la figurat. Pastrati-o si pentru generatiile viitoare.

Dar, de ce citim? Doar ca sa avem o preocupare? Folosim pildele, solutiile ce reies din carti?Intr-o perioada am citit multa psihologie aplicata. Mi-a folosit. Eu sper ca lectiile sa-mi foloseasca pentru o lunga perioada.Mi-a placut si "Codul bunelor maniere". Cand am cumparat-o, o prietena mi-a spus ca eu nu am nevoie, dar credeti-ma, oricine are nevoie. Traim intr-o perioada urata, mitocaneasca, in care, daca ciocani la usa sau spui multumesc, esti privit ca un ciudat. Dar sufletului tau ii face asa bine sa fii ALTFEL, de fapt sa fii OM CIVILIZAT.

Imi plac jurnalele. Incerc sa invat ceva de la acei oameni. Incerc sa iau de la fiecare om ce are bun. Toti suntem buni si rai. Difera procentul. M-a impresionat jurnalul Marthei Freud: o femeie cu bun simt, puternica si desteapta, care a stat in umbra sotului. O mama devotata, sotie intelegatoare si dedicata -desi se simtea ignorata uneori- dar mai presus de toata o femeie sensibila si rabdatoare. Un model de femeie, chiar si pentru zilele noastre.

Acum, citesc "Jurnalul unei scriitoare" de Virginia Woolf. O femeie care a iubit, a scris, a citit temeinic si foarte organizat, cu termene limita, dar nu a fost mama. Si a regretat asta.Cititi. Trageti concluzii si aplicati -cat se poate- in viata de zi cu zi.

"Citeste. Citind mereu, mintea ta va deveni un laborator de idei si imagini, din care vei intelege sensul si filozofia vietii." M.Eminescu

http://www.121.ro/content/mesajul_din_sticla/index.php3?cd=24&cm=03&cm_cal=03&cy=2009

REVENIRE

Credeam ca nu am asa succes.

Multumesc oamenilor carora le pasa de mine, le place ce scriu din cand in cand.

Nu vreau sa par o femeie "moale", dar, sincer imi lipseste blogul. NU pot sta departe de el.

Barbati vs femei

Ma uit in jur si observ: mai multe femei decat barbati. Sunt norocosi. Au de unde selecta: mai buna, mai frumoasa, mai inteligenta.Intrebarea: "Ce a fost mai intai, barbatul sau femeia?" nu-si are sensul. Stim cu totii ca, D-zeu a creat femeia dintr-o coasta de-a lui Adam, deoarece, acesta incepuse sa se plictiseasca.Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma uit la colegii mei barbati, am tras urmatoarea concluzie: pot fi clasificati in trei categorii. Acestea sunt:-pustani: care imi spun buna si ma considera o pustoaica si fac glume de liceu.-misogini: care cred ca Universul graviteaza in jurul lor si spun printre dinti:"Buna ziua"!-respectabili:care stiu ca femeia merita atentie si spun: "Sarut mana".Ieri, discutam cu un coleg din categoria pustanilor. El fericit ca s-a nascut barbat, ca nu e stresat, ca nu are menstruatie. I-am zis:-Mi-as dori sa fiu pentru o zi barbat. Sa vad viata prin ochii vostri.Mi-a raspuns:-Iti imprumut cu placere creierul meu pentru o zi, si adaug: daca as avea corpul tau, nu as avea incredere in niciun barbat.Avantajele de a fi barbat: -din punctul meu de vedere.-nu iti faci griji dimineata ca ai cearcane si trebuie sa le maschezi cu anticearcan;-nu te superi ca ti s-a rupt dresul, ultimul pe care-l aveai si este o zi importanta pentru tine;-poti bea bere fara sa mergi de 10 ori la toaleta -vezica barbatilor e special adaptata pentru asta;-poti injura linistit, nu se uita nimeni stramb la tine;-nu ti se fac avansuri pe care trebuie sa le respingi diplomatic;-nu stai sa numeri caloriile;-nu te epilezi;Dezavantaje:-nu atragi priviri printr-o tinuta sexy; sau poate doar daca este foarte sexy :);-nu stii sigur ca pruncul tau e al tau;-nu porti tocuri, deci nu poti sfida lumea de la inaltime - inaltimea tocurilor;As vrea sa fiu barbat, dar studiile arata ca, ei traiesc mai putin...asa ca, raman la ce sunt: femeie, feminina, dar nu feminista.In spatele oricarui barbat puternic, sta o femeie puternica. INTOTDEAUNA! Se poate verifica.

Blog la final

M-am gandit, m-am razgandit...dar, am hotarat: blogul se opreste aici.

Oricum, sunt lucruri care au fost postate pe diverse site-uri (www.121.ro; www.garbo.ro; ), criticate bland sau aspru.

Blogul a inceput de la o scriere postata pe www.flu.ro, am fost incurajata sa scriu, spunandu-mi-se ca as avea talent.

Apoi, am citit blogul Andreei Raicu exact in ziua cand presa vuia ca s-a despartit de Tudor Chirila. Culmea...cauza ar fi fost un text de pe blog, gurile rele parca le-au cobit. Am zis: "Hai sa incerc." Dar am gresit...mi-am "vandut" o parte din suflet si chiar nu se merita.

Poate e mai bine. Poate pierd timpul scriind prostii, in loc sa-mi canalizez energia spre ceva constructiv. Azi, am primit o agenda ce nu are inscriptionate zilele. Am decis: "Este lacasul cartii mele". E un vis de-al meu de a scrie o carte. Am sa incerc. Va chem la lansare. Promit!

Sa ne vedem cu bine!

Limita

Ma aflu la limita dintre viata si moarte. Asa vreau. Sa vad cum e.

Daca as intra in moarte clinica, cine m-ar plange? I-ar pasa cuiva de mine? As vrea sa traiesc asa ceva. Mi-as dori ca sufletul sa-mi pluteasca deasupra corpului si sa privesc oamenii care-mi vor fii alaturi.

Sunt tare curioasa...

....text inspirat de o fraza din "Jurnalul unei scriitoare" de Virginia Woolf.

Viata...dragoste....mariaje

Intr-o saptamana in care stresul si-a pus amprenta asupra mea, descopar ca, ale mele probleme sunt minore.

Femei frumoase, cariere stralucitoare, bani, dive in adevaratul sens al cuvantului...sunt inselate, urmarite, puse intr-o lumina gri a reflectoarelor. Vezi Mihaela Radulescu, Jennifer Aniston, Angelina Jolie(Actrita a facut o criza de isterie dupa ce si-a surprins iubitul in timp ce ii facea masaj tinerei care are grija de cei sase copii ai cuplului. Enervata la culme, Angelina l-a palmuit pe Brad si a concediat-o pe bona - sursa 9AM News). Jennifer Aniston, parasita din nou -sursa 9AM News.

De multe ori, ma gandeam: "Sunt femei frumoase, inteligente in lumea asta, care nu si-au gasit sufletul pereche -desi nu exista (e vorba doar despre un om cu pasiuni si ganduri asemanatoare cu ale tale) - care nu au familia lor. Cine sunt eu sa vreau asa ceva? Ce am special ca sa merit?"

Nimic...sunt un nimeni...o femeie stearsa...atat de obisnuita...care nu se remarca prin ceva special...

Exista dragoste? Exista mariaje perfecte?

Stiu ca se poate, doar daca iti doresti cu adevarat...si iubesti acel om asa cum e...si chiar si defectele lui il fac frumos in ochii tai. Si doar daca intelegi ca nici tu, nici el nu sunteti perfecti. Si toti avem defecte fizice si morale...Si nu stim toate regulile codului bunelor maniere...Si ce daca? Il iubesti asa cum e...pana cand moartea va v-a desparti!

SCRISORI DE LA TEDDY

In timp ce se afla in fata copiilor din clasa a 5-a, Doamna Thompson, in prima zi de scoala, le-a spus un neadevar. Ca majoritatea profesorilor, le-a spus elevilor sai ca ii iubeste pe toti la fel de mult. Totusi, acest lucru nu era posibil, deoarece in primul rand, cufundat in banca sa, era baietelul numit Teddy Stallard. Doamna Thompson il urmarise pe Teddy in anul precedent si observase ca acesta nu se juca cu ceilalti copii, hainele sale erau neingrijite si era murdar mai tot timpul. Si Teddy putea fi nesuferit. Se ajunsese pana acolo incat Doamnei Thompson ii facea placere sa scrie pe lucrarile acestuia, cu un creion gros si rosu, un X mare si ingrosat si sa ii dea nota 4. La scoala la care preda doamna Thompson, trebuia sa revizuiasca toate caracterizarile elevilor, iar pe Teddy il lasase intentionat la urma. Totusi, cand a deschis dosarul acestuia, a ramas surprinsa sa vada ca profesoara din primul an scrisese "Teddy e un copil istet, isi face temele cu grija, este manierat si este o placere sa fii in prajma lui". Profesoara din clasa a 2-a scrisese "Teddy este un elev excelent, apreciat de colegii sai, dar este tulburat de faptul ca mama sa sufera de o boala incurabila, iar viata de acasa trebuie sa fie foarte grea". Profesoara din clasa a 3-a scrisese "Moartea mamei sale il afectase foarte mult. Se straduieste foarte mult, dar pe tatal sau nu il prea intereseaza, iar climatul de acasa il va afecta in curand, daca nu se va schimba ceva". Profesoara dintr-a 4-a a scris "Teddy este retras si nu mai este interesat de scoala. Nu are multi prieteni si uneori adoarme in timpul orei"

De-acum, doamna Thompson intelesese problema si i-a fost rusine de ce facuse. S-a simtit si mai prost cand elevii ei i-au adus cadouri de Craciun, legate cu panglici frumoase si impachetate in hartie stralucitoare. Mai putin Teddy. Cadoul acestuia era impachetat cu hartie obisnuita de culoare maro. Doamnei Thompson i-a fost greu sa il deschida in fata celorlalti. Unii dintre elevi au inceput sa rada cand a descoperit o bratara careia ii lipseau unele pietre si o sticluta de parfum pe trei sferturi goala. Ea i-a certat cand a observat ca bratara era draguta si parfumul mirosea frumos. Teddy Stallard a ramas dupa ore in acea zi doar pentru a-i spune "Doamna Thompson, astazi mirosi exact ca si mama". Dupa ce copiii au plecat, a plans timp de aproape o ora. In acea zi, a incetat sa mai predea citirea, scrierea si aritmetica si a inceput sa ii invete pe elevi. Doamna Thompson i-a acordat o atentie deosebita lui Teddy. Pe masura ce lucra cu el, mintea sa a inceput sa isi revina. Cu cat il incuraja mai des, cu atat acesta reactiona mai bine. Pana la sfarsitul anului, Teddy ajunsese cel mai istet elev din casa, si, in ciuda promisiunii ca ii va iubi pe toti la fel, Teddy a devenit alintatul sau. Un an mai tarziu, a gasit o scrisoare de la Teddy in care ii spunea ca e cea mai buna profesoara pe care o avusese vreodata. Au mai trecut inca sase ani pana a mai primit un semn de la Teddy. Apoi el i-a scris ca terminase liceul al treilea in clasa, si ca ea ramasese cea mai buna profesoara pe care o avuse. Patru ani mai tarziu, a mai primit o scrisoare care spunea ca va termina in curand si facultatea cu cele mai bune rezultate. Inca o data o asigura pe doamna Thompson ca fusese cea mai buna profesoara. Apoi au mai trecut inca patru ani si a mai venit o scrisoare, cu acelasi mesaj, dar numele expeditorului era schimbat: Dr. Theodore Stallard. Apoi o noua scrisoare in care o anunta ca se va casatori. Ii spunea ca tatal sau a murit cu cativa ani in urma si o intreba daca ar vrea sa participe la nunta si sa stea in locul in care sta de obicei mama mirelui. Bineinteles ca a acceptat. Si a purtat bratara careia ii lipseau unele pietre si a folosit acelasi parfum pe care il primise demult de la Teddy.

S-au imbratisat, iar Teddy i-a soptit la ureche "Multumesc pentru ca ai crezut in mine. Multumesc pentru ca m-ai facut sa ma simt important si mi-ai aratat ca pot insemna ceva." Doamna Thompson i-a soptit cu lacrimi in ochi "Teddy, ai inteles gresit. Tu esti cel care m-a invatat ca pot schimba ceva. Nu am stiut cum sa predau elevilor pana te-am intalnit pe tine." MORALA: Nu poti niciodata sa stii cum poti influenta viata altora prin ceea ce faci sau prin ceea ce nu faci. Tine seama de acest lucru in aventura ta prin viata si incearca sa schimbi ceva in viata celorlalti (si ar fi ideal daca ar fi in bine). Si nu uita!: Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a-l ajuta sa se ridice!

Memorie

Memorie vizuala, memorie a numelor, memorie a datelor de nastere, memorie fel de fel.

Memorez fragmente de discutie...cu mimica si gesturi.

Am spus ca e un exercitiu pentru neuroni, dar nu e bine. Stiu, ne folosim doar 10% din capacitatea adevarata de memorare. Deci, putem mult mai mult. Dar, idealul este sa memoram lucruri utile.

Pentru restul: numere de telefon, task-uri (ahh...urasc sa folosesc combinat cuvinte in engleza si romana, desi e in trand; ptiu...am facut-o again...hai ca o tin lant), aniversari folositi, fara rusine, post-it-uri (astazi sunt bolnava :)) ). Plus ca tehnologia va este alaturi...agende electronice etc.

Zi cu memorie de elefant!

RELATII NECONSUMATE - IUBIRI INCHIPUITE

Un fragment dintr-o scriere veche... Azi, cred ca am gasit...dar am momente in care ma ratacesc, ma lovesc de parerile celor din jur, chiar de opinia lui. Mi-e greu sa mai stiu ce e bine, daca am gasit ce trebuie. Se spune ca "nu e bine sa pierzi timpul cu cineva care nu vrea sa si-l piarda cu tine." Poate eu am zis: e el, dar el poate vrea alta femeie. Nu sunt perfecta. Nici nu vreau, nici nu pot. Sunt momente in care nu as vrea sa treaca timpul, sa fim doar noi doi. Sunt momente in care as vrea sa-i spun:"lasa-ma! uita-ma! de ce ne-am intalnit?" Eu stiu. Pe mine m-a schimbat aceasta "intalnire". Indiferent de ce va fi, nu regret. Culmea, am invatat sa am rabdare...o virtute pe care n-o aveam.

De cate ori, la inceputul unei relatii, nu ne-am spus: el este alesul. Vom trai impreuna, la bine si la rau, pana ce moartea ne va desparti?
De cate ori un parfum barbatesc nu ne-a facut sa visam cu ochii deschisi la o aventura? Dar de o mangaiere firava, a unor degete fine, care vi s-a intiparit adanc in memorie, va amintiti? Sau de cuvinte frumoase, complimente soptite la ureche, in timp ce mainile se jucau agale prin par...?!
Am sufletul plin de dragoste...o dragoste pentru el, barbatul vietii mele, omul minunat, vesel, sincer care sa-mi ofere inelul de logodna impreuna cu magicul "TE IUBESC" si sa-mi devina astfel logodnic, sot, tatal copiilor mei, stapan, print si cersetor (de dragoste!...) Oare exista? Oare il voi gasi?
Adorm, gandidu-ma la el. Nu stiu cum vreau sa arate. Vreau doar sa simt ca-mi este sortit!
Ma trezesc intinzand mana sa-l gasesc langa mine. Poate mi-a vegheat somnul. Deschid ochii incet. Zambesc...incerc sa fiu frumoasa, asa...de la prima ora a diminetii. Pentru el si numai pentru el! Zambesc. Zambet trist...caci nu-i nici azi. Dar continui sa zambesc. Poate maine va fi!
Mi-am promis, pentru a nu stiu cata oara, ca nu ma voi mai atasa de cuvinte. Cuvintele sunt pentru carti. Acolo este locul si farmecul lor. Dar, de la vorbe la fapte cale lunga....

......

Atrag (prin candoare) si resping (prin sensibilitatea exagerata) barbatii. Cand simt ca va fi bine, renunt. Cred ca mi-e teama ca voi dezamagi, cand se va descoperi ca nu sunt perfecta, nici pe departe asa puternica cum vreau sa par, ca nu stiu si nu pot fi permanent amabila si zambareata. Mi-e rusine ca nu pot fi FEMEIA IDEALA.
Cu toate astea, iubesc…in vis...in gand…iubesc cu ochii deschisi.

Cu toate astea, inca mai sper la dragoste…la rochia de mireasa…la o iubire ce se va consuma pana ce inimile se vor contopi si va rezulta una singura, care sa bata la unison. Pana atunci, iubesc imaginativ. Stiu ca nu sunt singura, stiu ca nu e nicio rusine sa visezi la dragoste…
Viata e prea scurta sa imi fac procese de constiinta…Daca intr-o zi, voi fi iubita la aceeasi intensitate ca in imaginatie, promit ca voi oferi in schimb: tandrete, bucurie, imbratisari, dragoste, bunatate, zambet, alinare, toleranta, sufletul meu...
“Pasii tai, cautandu-ma, se vor opri/Am sa-ntind mana care te va primi/Am sa rad si-am sa cant cu tine, tot mereu/Am sa-ti fiu ecou.”

Azi, cred ca am incurcat jurnalele...

OSCAR 2009

Marissa Tomei

Cuplul ideal...

Proverbe

Demult voiam a scrie despre proverbe. De cand oamenii ma tot sacaie ca sunt slaba sau cand ma marit. Am asociat cu proverbul:" Lenesul moare de drum lung si prostul de grija altuia".

Azi, ascultam radio Gold Fm, 96,9 MHz si s-a difuzat o piesa despre proverbe. Mi-a placut si m-a determinat sa-mi fac curaj si sa postez.

"Gandul intelept l-a pus omul in proverbe.

Sfatul cel mai bun il gasesti la momentul oportun

Daca asculti o vorba din batrani:

Fara foc nu iese fum.

Tacerea e de aur.

Cand o face plopul pere.

Lenesul mai mult alearga.

Cine seamana culege.

Cauta acul in carul cu fan.

Capul face, capul trage.

Cine sapa groapa altuia, cade in ea.

Cum iti asterni asa dormi.

Buturuga mica rastoarna carul mare.

Cine se trezeste dimineata, departe ajunge.

Cine se scuza se acuza."

Lista e libera. Adaugati....

Robot japonez capabil de “iubire” atentează la femei

Este binecunoscută afinitatea japonezilor pentru roboţi. Ei sunt cei care ne-au uimit de-a lungul anilor cu tot felul de prototipuri care mai de care mai îndrăzneţe. Poate cel mai popular la ora actuală este ASIMO – roboţelul umanoid cu multiple abilităţi (valet, dirijor, jucător de fotbal, atlet), însă niponii sunt în căutarea perfecţiunii şi doresc să construiască un robot care să exprime sentimente complexe, nu doar să distreze auditoriul. Astfel a apărut Kenji, primul prototip “iubăreţ”. Conceput de Toshiba în urmă cu câţiva ani, Kenji a ajuns acum la cea de-a treia generaţie, putând fi considerat deja în floarea vârstei.
Sigur că inteligenţa sa artificială nu se ridică la nivelul unui cyborg din filme S.F., însă creatorii lui Kenji au fost atât de darnici în ceea ce priveşte “doza de iubire” încât robotul a ajuns să se comporte precum un marinar ce îşi pierde controlul când observă o femeie goală, după ani de zile în care a fost doar ademenit de sirene.
Kenji şi-a manifestat mai întâi dragostea faţă de obiecte neînsufleţite (o păpuşă mai exact), iar apoi a încercat să “violeze” o asistentă de care s-a ataşat în urma numeroaselor şedinţe petrecute împreună. Robotul a blocat ieşirea laboratorului în care aveau loc experimentele şi a imobilizat femeia cu ajutorul puternicelor braţe hidraulice. Până când personalul laboratorului a sosit la faţa locului ca să o elibereze pe femeie din strânsoare, Kenji a strâns-o de nenumărate ori la piept şi i-a şoptit printr-o suită de onomatopee cât de mult ţine la ea.
Noi v-am comunicat varianta cenzurată de către niponi, ce s-a întâmplat cu adevărat va rămâne strict confidenţial. Nu de alta dar sunt deja mulţi indivizi care consideră că în viitor vom fi controlaţi de roboţi. Iar dacă controlul lor asupra noastră este absolut şi la modul prezentat mai sus, deja gluma nu mai e glumă.

Sursa: http://www.go4it.ro/

De 8 MARTIE ....amintiri pastrate si regasite

Mama si pui

Cea mai buna mama

Fiecare zi din viata ta sa fie o adiere de primavara, care sa-ti aduca mireasma florilor si zumzetul albinelor langa tine.

Cu drag,

Moni

"Cu ocazia venirii primaverii, un gand frumos zboara spre dumneavoastra, insotit de sanatate si fericire.

Asa cum din adancurile pamantului izvoraste un susur lin de apa, asa dorim noi ca binecuvantarile lui Dumnezeu sa curga in viata dvs. Iar cand veti trece prin incercarile vietii sa va amintiti ca, Cineva acolo sus, va iubeste.

Dorim sa aveti parte in viata de tot ceea ce inseamna bine si frumos!

Colectivul clasei a IX-a A

Lic. Baptist Logos "

"De 8 Martie sa fii atat de frumoasa, deosebita, fericita, alintata si inconjurata de cei dragi incat sa ai zambetul pe buze pana la urmatoarea zi a femeii!" Ana Maria

Multumesc din suflet, la fel iti uram si noi o primavara frumoasa, sa ai parte de tot ce e mai bun pt ca meriti.

Cu mult drag,

Dorina

Fie ca toate impinirile frumoase, sanatatea si spiritul acestei zile sa te insoteasca pretutindeni, iar primavara iubirii sa iti inunde sufletul cu bucurie.

Iti doresc un 8 Martie cat mai frumos .

Daniela

Iubeste-ma

S-a scris si s-a cantat mult despre iubire. Dau cateva exemple.

"Iubeste-ma de-ti plac asa cum sunt

Chiar daca uneori gresesc: ba te cicalesc, ba nu scot niciun cuvant,

Dar cu toate astea te iubesc!

Nu esti tu eroul din povesti

Dar imi placi! Ce sa-i faci?!

Dar gasesc firesc sa-mi placi asa cum esti."

"Nu-mi lua iubirea daca pleci.

Mai lasa-ma sa cred in ea.

In noptile tarzii si reci,

Sa-mi mai inchipui ca-i a mea".

Sa mori...de dragoste ranita

Tineri sau batrani, ne gandim adesea la moarte...

Avem vise urate, cu si despre moarte. Fiecare isi doreste sa moara usor, sa nu chinuie pe cei dragi prin cadere la pat, pierderea memoriei -Alzheimer- sau fel si fel de alte boli.

Eu, imi doresc sa mor repede...impacata cu mine si cu ceilalti...sa spun "A fost frumos"...sa simt ca am avut un rol aici, pe Pamant si, mai presus de toate, sa mi-l fii indeplinit cu succes. Pana la ultima zecimala.

"Sa mori de dragoste ranita,

Pe lumea asta care trece

Si doar iubirile nu mor...

Eternitateta unei clipe s-o masori.

Din dragoste de tine, gandul parca plange.

Din dragoste de tine, cerul rau ma strange.

Poate fericirea n-are nume,

Dar ce poate fii mai trist pe lume decat,

Sa mori din dragoste ranita".

Amante si regine

"AMANTE SI REGINE" de Benedetta Craveri -Editura Curtea Veche

ANA DE AUSTRIA - "O SEDUCTIE INFINITA"

"Ana era frumoasa, constienta de originea ei inalta si provenea ditr-o familie foarte unita, care o inconjurase cu multa afectiune. Tatal ei o iubea cu tandrete, iar mama, moarta ca o sfanta, "se ingrijise de educatia ei, sadinddu-i sentimente asemanatoare cu ale sale". Ana era considerata "una dintre marile frumuseti ale veacului". Nu avea trasaturi delicate, ba chiar avea defectul unui nas mare si punea, prea mult rosu pe obraji; pielea ei insa alba si frumoasa cum nu se mai vazuse. Ochii ii erau de o frumusete perfecta: straluceau in ei deopotriva blandetea si majestatea; culoarea lor, batand in verde, ii faceau privirea si mai vie.

Orgoliul dinastic, credinta, virtutea, frumusetea se asociau la tanara regina cu o mare bucurie de a trai. Era vesela, spirituala, simpatica, ii placea sa aiba companie, ii placeau "conversatiile frumoase", petrecerile, eleganta, rafinamentul si era nebuna dupa teatru."

...nimeni nu e perfect...nici macar reginele. E suficient sa ai charm si putin mai multa minte.

Marie de Gourney "Grief des dames" 1626

"Un sex carui ii raman ca unica fericire, ca unica si suverana virtute, ignoranta, servitutea si facultatea de a mima prostia, daca acest lucru ii face placere".

Salon de carte 4-8 martie 2009

Am accesat din intamplare site-ul Editurii Nemira. Ne invita la Salonul de Carte si Presa in perioada 4-8 martie 2009 la Muzeul National de Istorie.

N-am rezistat tentatiei si am dat o raita pe acolo. Am mirosit carti, am rasfoit enciclopedii, mi-am clatit ochii cu lucruri frumoase.

Se merita mers si vizitat. Era destul de aglomerat. Reduceri considerabile.

Weekend cu carte...ca s-aveti parte!

Drumul din vis

M-am ridicat si am pornit la dreapta.
Parca la stanga e cu ghinion. O fi o supertitie de-a mea.
Oare stiu care-i dreapta si care-i stanga?
Sper sa gasesc bunatatea spre care tind.
Am visat ca e acolo, undeva, ma asteapta.
Dar trebuie sa o caut.
Macar sa incerc.
Oare exista oameni buni?
Oare eu sunt un om bun?!
Voi afla.

Vreau

-o casa cu geamuri largi si pervaz lat;
-sa iubesc si sa fiu iubita;
-sa am timp pentru fiecare om special din viata mea...sa-l ascult;
-sa sar sotronul -chiar am unul desenat in curte;
-sa joc volei, badminton, sa ma plimb cu bicicleta; de ce nu si un Pacalici; ma multumesc si cu un Popa Prostu;
-sa fiu placuta pentru ceea ce sunt, ce daruiesc - fac si eu ce pot...chiar daca daruiesc putin, pun un strop din sufletul meu;
-sa fiu sotie si mama;
-sa ma sarut ca eschimosii; ha ha ha ...nu m-am putut abtine; bine bine...sa ma sarut si ca-n filme ha ha ha;
-sa rad cu o pofta molipsitoare;
-sa fiu ecologista...desi pungile biodegradabile sunt mai periculoase decat cele din plastic;
-sa invat din greseli;
-sa dansez cha cha;
-sa spun "Buna dimineata, soare" si el sa imi zambeasca, incalzindu-ma;
-sa daruiesc "tinerete fara batranete si viata fara de moarte"...

Noroc

"N-am noroc, ce sa fac?! Niciodata soarta nu mi-a zambit"- canta Margareta Paslaru acum cativa ani.Norocul si-l mai face omul cu mana lui, il atrage gandind pozitiv.M-am nascut sub o stea norocoasa. Ingerii mi-au zambit si mi-au daruit din bunatatea lor.Sunt folosita pe post de talisman. Sora mea ma lua cu ea la examene sa-i port noroc. Am fost la bacalaureat, la examenul de admitere in facultate. Ciudat...i-am purtat noroc.Cand asistam la examenul de bacalaureat, ca profesor supraveghetor si nu rezistam sa vad greseli de bun simt, puneam degetul si respectivul se corecta.
Am ajuns intr-un institut de cercetare. Dupa un an, am avut sansa de a achizitiona 3-4 aparate. Mi s-a spus ca sunt norocoasa. Am avut sansa de a participa la conferinte nationale si internationale, in orase pe care nu le mai vazusem. Mi s-a spus ca am noroc.
Nu stiu cat e noroc, dar stiu sigur ca, Cineva, acolo Sus, ma iubeste.
Iar pentru ca simt asta, probabil eman "ajutor divin" in jurul meu.
Stiu ca pentru orice mana de ajutor pe care o dau, primesc dublu inapoi.
Incercati si voi. Daruiti neconditionat. Daruiti ca si cand maine nu veti mai fii sau nu va veti mai intalni cu omul care are nevoie de voi.

Haine de firma

Haine de firma? Da sau nu?

O eticheta face toti banii? Pentru unii se pare ca da. Pentru mine nu. Am sa spun si de ce.

In clasele primare, purtam uniforma. Ca sa fiu "altfel", mama imi crosetase gulerase pe care mi le schimba zilnic. Aveam pampoane pentru codite, facute de mama. Erau unicat. Aveam pulovere si rochite facute de mainele iscusite ale mamei.

Mai tarziu, am invatat sa tricotez si imi faceam pulovere dupa reviste. Asa stand lucrurile, m-am obisnuit sa nu port haine de duzina.

Imi amintesc ca in liceu - mama lucrand la magazinul Junior (acum este tribunal )- aveam o bluza foarte draguta. Profa de mate, care era oricum fascinata de prenumele meu -nu a crezut nici pana in ultima clipa ca ma numesc Lizica - a venit si s-a uitat la eticheta. Nu era de firma...ea un nume necunoscut, dar, cu toate astea i-a placut.

Aaa...si acum cativa ani, mama a facut rost de etichete de "firma". Mi-a croit o rochita si mi-a pus nume de firma. Bineinteles ca nu se compara - dar oricum rochita era reusita. Odata, ii placea mamei un model de rochita de blug si dorea sa-mi cumpere. Cand vedeam la toate floraresele, nu puteam sa port una.

Intotdeuna mi-am dorit sa ma imbrac deosebit, dar sa nu epatez. Sa fiu imbracata simplu si cu bun gust.

Poate am reusit, poate nu.

Nu-mi place sa port o haina si sa aud:"Rochia este marca X. Bluza este de la magazinul Y".

Despre nunti

In frageda copilarie, adoram nuntile. Mi se parea un eveniment de poveste. Miresele erau printese. Rochii albe, infoiate, coafuri cu prestanta.
Crescand, am inceput sa particip la nunti. Pe la 14 ani, mi s-a parut ceva obositor. La 20, credeam in povesti de dragoste. Am vazut cupluri care am crezut ca vor trai fericiti pana la adanci batraneti. Pe parcurs, am inteles ca nu e asa. Am inteles ca fara compromisuri nu exista dragoste adevarata, decat la inceput cand te orbeste.
A fost o perioada in care mergeam la nunti doar ca critic la decoratiuni si organizare. Voiam sa nu fac aceleasi greseli atunci cand ma voi casatori. Nunta mea va fi originala...atipica - ca si mine de altfel.
A venit o vreme in care nuntile ma faceau sa plang. Nu stiu de ce. Poate unde nu mai credeam in dragoste?
In momentul acesta, nuntile imi plac doar pentru ca imi doresc si eu. Intr-o zi cu soare, intr-un loc cu multa verdeata.

1 martie - Martisor cu dor

Mărţişorul să îţi fie,
Talisman de bucurie,
De noroc şi de lumină,
De privelişte senină,
De iubire-nrourată,
Primăvara cînd se-arată!

Flori si martisoare pentru tine si cei dragi!

Sa ai parte de o primavara norocoasa!

Din alb de nea nevinovat,

Din rosul dragostei curat,

Ti-am impletit un Martisor

Sa-l porti la pieptul tau cu dor.

Martisorul este un simbol, dar aduce un zambet de speranta si caldura, ganduri de bucurie la renasterea naturii.O primavara cu soare in suflet si impliniri frumoase!