Lectie despre simplitate si bun gust si zambete

Eleganta... zambete (multe zambete calde, vii, din suflet, sincere)... simplitate... bun gust... o nunta regala.
Cum o fi sa fii printesa? Nu vreau sa stiu... dar am invatat - inca o data - ca simplitatea (si privesc buchetul miresei) are valoare de nestemate.

Fata care iubeste cartea

cand am citit ceva ce mi-a placut, am stiut sa impartasesc si celor din jur. mai presus de asta, am daruit mereu carti. cu imprumut sau cadorisite.

azi, cautam carti sa fac pachetele pentru fetele care au castigat la concursul de Paste.

am zambit.

am inteles ca este unul din rosturile mele in viata. sa dau carti.... sa nu las aceasta preocupare numita lectura sa dispara, sa nu las creierele sa moara si cuvintele sa se rataceasca. caci, daca ne oprim din citit, cuvintele isi vor lua zborul din carti. vor iesi obraznice si plictisite dintre randuri si vor colinda care pe unde apuca. se va crea un alt Turn Babel.

ma pot numi, "Fata ce daruieste carti" sau "Fata care iubeste cartea". sunt fericita si multumita sa pot face asta.

la scoala, am facut schimb - ca atunci cand faceam schimb de timbre sau de surprize - cu o eleva. ea mi-a dat poezii scrise de ea, eu i-am dat carticica de povesti. echitabil? poate da, poate ba, dar mi-a placut si m-am incarcat cu o stare de bine.

tot la scoala, ieri, un coleg mi-a cerut sa-i "daruiesc" referate pe care le corectasem, dar le uitasem pe masa in cancelarie. erau interesante. mai nou, ca sa vedeti cat sunt de sadica - de fapt sa stiu ca elevii raman cu ceva in cap dupa ce muncesc - le cer sa imi scrie de mana diverse referate.

dragoste, ploaie, lectura....

Imi doresc sa rad alaturi de cineva drag sufletului meu, inimii mele, buzelor si degetelor mele.

Mi-e dor de o joaca de copil.... bataie cu pernele, un piticot sau carti - Popa Prostu pe porunci.

Pentru ca ploua, as vrea sa stau langa cineva si sa-mi fie cald, sa urmarim un film comic... sa adorm in bratele care nu ma vor vinde niciodata... celui care va avea incredere in mine, in ceea ce fac si spun.

Pana atunci, plouata si uscata, cu un cappuccino fierbinte si Turgheniev la purtator, trag patura pufoasa peste picioare, si calatoresc in gurberniile rusesti.

O confesiune de exceptie

Zoe Dumitrescu Busulenga
(Maica Benedicta de la Varatec)

"Per total nu m-am gandit niciodata la mine. Nu m-am socotit o persoana atat de importanta incat sa ma privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am vazut pe bucati. Iar opiniile pe bucati erau foarte diverse, raportat la functia pe care o indeplinea fragmentul acela din mine. ...Cand eram copil, eram foarte timida. Dupa parerea mea eram si foarte cuminte. Ma socoteam putin nedreptatita. In jurul meu erau copii foarte frumosi (verisoarele mele) care-mi dadeau complexe inca de atunci. Cu vremea mi-au mai trecut complexele. De toate nu am scapat insa nici pana azi. De cel mai grav, de timiditate, mai ales de timiditatea in public, nu m-am vindecat. In intreaga mea cariera universitara faceam puls peste 90 la fiecare curs si la fiecare seminar, ori de cate ori le vorbeam studentilor. Si aveam pana la sase ore pe zi. Eram inclestata, crispata, de fiecare data. Pe masura ce vorbeam, sub inraurirea ideilor care se succedau in mintea mea, aceasta stare se risipea. Tot din pricina conceptiilor mele despre ce ar trebui sa fie nobletea unui fizic nu m-am dus la mare decat dupa 50 de ani, cand am zis ca nu mai sunt femeie, sunt un obiect, deci ma pot expune. Am avut insa sansa (consolarea mai degraba) ca studentii mei se atasau foarte mult de mine. Asta era un medicament pentru complexele mele.

Inaintea sfarsitului trebuie sa recitesc marile carti ale literaturii universale. ...Reusesc sa stabilesc foarte usor punti de comunicare cu oamenii. Vin inca la mine oameni foarte tineri. Unii au legatura cu filologia, cei mai multi nu. Am legaturi foarte stranse cu Asociatia Studentilor Crestini Ortodocsi. In ultimii 4-5 ani aproape ca m-am stabilit la Manastirea Varatec. Stau acolo cel putin opt luni pe an. Respir in acel loc sacralitate. Vin tineri, si de la Teologie, si calugari, si ma viziteaza. Preocuparile mele au incetat sa mai fie exclusiv literare, au devenit si legaturi spirituale. Il caut pe Dumnezeu. ....Cei care ma viziteaza acum il cauta si ei. Unii, dintre calugarii mai varstnici, dintre preoti, L-au si gasit. Sunt pe calea unei nadejdi. Asa si reusesc sa ies din contingent. Altfel n-as putea sa traiesc cu usurinta in atmosfera actuala. Pentru ca formatia mea este de umanist, de carte, de cultura, asa cum o intelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam niste modele, pe care am incercat sa le urmam, scara de valori era cumva fixata. Traiam intr-o lume sigura, in masura in care cultul valorilor stabile iti poate da tie sensul unei stabilitati. ...Azi, pentru mine personal, pentru cei putini ramasi din generatia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Ma simt intr-o mare nesiguranta, pentru ca toata tabla de valori in care am crezut s-a zguduit. N-as vrea sa spun ca s-a si prabusit. Suntem insa nelinistiti, putin nedumeriti, suntem si tristi; ceea ce se petrece pe planeta nu-ti da senzatia unei linistiri iminente. Ce se intampla acum seamana cu perioada prabusirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era inlocuita o pseudo-spiritualitate cu spiritualitatea adevarata. Dar cine vine la noi astazi? Ai zice ca mai degraba vine Antihristul, nu Mantuitorul. Nadajduiesc ca omenirea sa-si revina din aceasta clipa de orbire, care cam dureaza. Opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta...


...Exista si o criza a culturii. Ma uit la programele Universitatilor. Nu mai gasesc nici urma de greaca, de latina. Respectul pentru clasici nu mai exista. Nu ne intereseaza trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie radacinile. O lume fara radacini este o lume fara morala. Se vorbeste putin si despre intelectualii dintre cele doua razboaie mondiale. Sunt nume care nu se mai pronunta, opere care nu se mai citesc, lucrari muzicale care nu se mai canta. Exista un fel de indiferenta fata de trecut. Lumea a inceput sa uite sa vorbeasca, pentru ca nu mai citeste. ...Din fericire, mai sunt cativa scriitori din cei vechi. Nu stiu in ce masura mai sunt ei productivi. Primesc foarte multe carti, mai cu seama poezie. Sunt autori noi foarte tineri. Ma intreb insa de ce nu mai scriu cei vechi - D. R. Popescu, Breban, Balaita. Acum apar nume noi. Se fac tot felul de ciudatenii in numele postmodernismului. Am incercat sa aflu ce este postmodernismul. I-am intrebat pe ei. N-au fost in stare sa-mi raspunda. E o arta din cioburi - totul este faramitat - mi s-a spus. Dar Spiritul are o facultate: aceea de integrare, de a face din fragmente o totalitate. Asta au facut clasicii. Azi am senzatia ca traim procesul invers - ne diseminam, ne risipim. ...Eu nu inteleg un lucru: cand e atata frumusete intreaga pe lume, cum pot sa ma duc sa ma uit la firimituri, cand eu am bucuria integrala a frumusetii? Si, daca faramitam frumusetea, cum vom mai putea face drumul invers? Credeti ca de la manele ne vom mai putea intoarce la Johann Sebastian Bach? ...De la Freud incoace s-a produs o mutatie: s-a pus sexul in locul capului. Asta e tristetea cea mai mare. Vedeti, la noi, la romani, exista o cuviinta. Anumite cuvinte nu se pronuntau - nu erau niste tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum "cuviinta", cuvantul acesta, a disparut din dictionar. ...Nu am prejudecati de nici un soi, dar felul in care ne purtam ucide frumusetea. "Trupul este cortul lui Dumnezeu", a spus Pavel. Ce facem noi cu el? il expunem, ca pe o bucata oarecare de carne. E cumplit. Cumplit e si ceea ce s-a intamplat cu relatiile dintre femei si barbati. Dupa parerea mea, aici s-a savarsit o crima. Fiorul primei intalniri, dragostea, asteptarea casatoriei, toate astea au disparut. Ce se intampla cu noi? Eram un popor de tarani cu frica lui Dumnezeu. La sat inca s-au mai pastrat bunele obiceiuri. Oamenii nu sunt bantuiti de patima carnii care se expune. Nu se vorbeste urat, si asta e bine. Mantuitorul este in noi, e lumina necreata, si noi il pironim cu fiecare cuvant al nostru, rau sau murdar. ...Pentru mine, marea poezie a fost intotdeauna baia de frumusete in care m-am cufundat cand am avut nevoie de intrarea in alta dimensiune. Poezia tine, dupa parerea mea, de partea cea mai ascunsa, cea mai intima a fiintei noastre. Poezia echivaleaza aproape cu o rugaciune. In poezie te cufunzi pentru a te intoarce cu frumusete. In rugaciune intri pentru a te integra absolutului.


...Pentru ca intram in zona computerului, am pierdut placerea de a citi. Eu sunt un cetatean al Galaxiei Gutenberg. Umanismul culturii se sprijina pe lectura, nu pe imagini fugitive. Lectura iti lasa popasurile necesare pentru reflectie, pentru meditatie. Pierderea obisnuintei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninta planeta, pentru ca slabeste intelectul, puterea de gandire, si te face sa uiti limba. Chiar si eu, dupa ce am stat cinci ani in Italia, la intoarcere a trebuit sa pun mana pe Eminescu si pe Sadoveanu, ca sa-mi refac limba.

... Moartea pentru mine inseamna eliberarea de acest trup. Trecerea in lumea celor vii. Lepadarea acestui trup vremelnic si trecerea in lumea celor vii. Nadajduiesc. Daca merit. Asta numai Mantuitorul stie."

de toate, de azi si de viitor

ma asez in pat, hotarata sa dorm. de unde, vere? idei, vise, pagini de facebook imi derulau prin fata ochilor. clar sunt dependenta. mii de intrebari. de ce nu mi-a raspuns varul la mesaje. aflu intr-un final ca a facut o peritonita de toata frumusetea si a fost operat de urgenta.

ce ti-e si cu viata asta!

dimineata ma trezesc infiorata la gandul ca am 9 ore.... plus una de alergat intre scoli. ma uit in oglinda, ma incurajez. "vreau o scutire!" stiu ca daca l-as anunta pe domnul director ca am ceva de facut, m-ar intelege. dar, lasa, daca tot m-am trezit, hai curaj... merg la nebuni azi! am mintea odihnita! mai este putin si scap!

incep sa scriu rabojul cu dorinte, bilantul anual inaintea zilei mele de nastere. si da-i si lupta, si da-i si scrie, si munceste pentru visele tale, Claudio mama, si roaga-te sa fie bine. :)

clipele imi par rachete cosmice, iar orele avioane.

as sta si as citi... prin diferite locuri... calatorind in interes cultural. ah.... ce-as vrea, sa zbor la conferinte in toata lumea... si sa citesc tot ce imi pica la indemana!

La cald...

Dupa o dimineata prelungita de leneveala.. incercari de a intelege ce se intampla cu mine si ce masuri trebuie sa iau pentru a ma redresa si autorecunoaste, m-am gandit ca ceasul indica orele 14 si ar fi cazul sa mananc ceva dupa ce bausem doua cafele. Zis si efectuat. Cand imi propun sa mai las mailul in pace, sa se mai odihneasca, mai tare ma aprind dupa el. Opresc calculatorul si pregatesc lectiile pentru maine, caci gata, e timpul sa merg la scoala.
Vorbesc cu prieteni, ma straduiesc sa fac o fapta buna - ca asa mi-am propus cand am luat Lumina - imi reuseste partial, restul il fac maine. Ma pregatesc de plecare. Am intalnire cu o prietena care ma incarca pozitiv mereu cand discutam. Debordeaza de idei si de traire in sine. Pune suflet in ceea ce face. Este un biolog pasionat, speolog indarjit. S-a intors din India si are ce-mi povesti.
Si-asa a fost. Am mancat o pasca excelenta ce mi-a amintit de vizita mea la Botosani. Oana este din Suceava si gateste demential. Am mancat trei felii de pasca cu ciocolata, o adevarata nebunie. am baut un ceai de plante ca la ceainariile luxoase si am pornit spre casa. In drum mi-a aratat un anticariat minunat pe care-l recomand cu mare drag. Albume de arta la 20 lei... carti la 2 lei... e de vis. Poti cumpara si vinde la randul tau carti. Adresa: Strada Doamnei, program zilnic pana la orele 20. In zona Coltea, strada este perpendiculara pe spitalul Coltea. Lecturi placute va doresc.
Am dat o fuga si prin noul magazin Pull&Bear. Nu m-a atras nimic... parca sandalele erau dragutele.
Am urcat in autobuz, am scos cartea de dramaturgie pentru copii dn geanta - e noua mea pasiune - si am lecturat pana la destinatie.
Seara relaxanta va doresc... cu lecturi interesante... filme.... si povesti de noapte buna spuse de oameni dragi!

A treia zi de Paste

A inceput cu un sentiment de vina. Puternic, acaparator. Au urmat lacrimi.

Am vizionat un film... in linistea camerei mele, caci in suflet era rascoala ("cum ai putut fii la fel de marsava ca cei care te-au ranit pe tine? cum?").

"Nopti in Rodanthe"... un film cu Richard Gere si Diane Lane. Am inteles ca dragostea te poate face mai bun (am trait asa, si-mi doresc din nou, ca dragostea sa dospeasca bunatatea din mine), mai vesel, te poate readuce la viata.
Un film despre dragoste in multe feluri:
dragostea parintilor pentru copii;
dragostea pentru meserie;
dragostea pentru prieteni;
dragostea copiilor pentru parinti.

Seara la un cappuccino pe Lipscani... cu amintiri, incurajari pentru finalizarea doctoratului, concluzia "ai slabit, Zuz!", zambete, frici...

A doua zi de Paste

In a doua zi de Paste, am primit aceasta poezie:

Viata e o sansa, nu o lasa sa se piarda!
Viata e frumusete, admir-o!
Viata e bucurie, gust-o din plin!
Viata e un vis, transforma-l in realitate!
Viata e o sfidare, infrunt-o!
Viata e o datorie, indeplineste-o!
Viata e o bogatie, pazeste-o!
Viata e dragoste, bucura-te de ea!
Viata e un mister, incearca sa-l patrunzi!
Viata e un imn, canta-l!
Viata e o lupta, accept-o!
Viata e o tragedie, fii tare!
Viata e o aventura, indrazneste sa ti-o asumi!
Viata e fericire, fii astfel incat sa o meriti!
Viata e Viata. Ocroteste-o!

Maica Tereza de Calcutta

Multumesc, copil frumos si talentat!

Tot in a doua zi de Paste, am impartit si primit cadouri de la Iepuasi la Taurasi. :) M-am plimbat in Oraselul Copiilor. Am vazut multe baloane, vata de zahar imensa. M-am abtinut, desi imi era o pofta nebuna.

Pe seara am scris o poveste, nu stiu cat de reusita, dar am scris si stiu ca ea poate fi imbunatatita oricand.

Incerc sa ma obisnuiesc cu mine.... asa cum sunt... si cu ce pot si cu ce am.... si imi doresc sa fiu mai mult, si sa pot mai mult, si sa devin ce merit.

7 filme de vizionat cu familia de Paste

...în faţa televizorului, iată 7 filme bune pe care să le vezi împreună cu familia.

Călătoria lui Chihiro/ Spirited Away (2001)

Desemnat cea mai bună animaţie în 2003 la Oscar, filmul este o poveste fantastică, surpinzător de frumoasă, ce propune un scenariu inteligent şi o aventură plină de fiori, atât pentru adulţi cât şi pentru copii.

Filmul spune povestea lui Chihiro, o fetiţă curajoasă de 10 ani, nevoită să lupte singură pentru libertatea familiei ei.

După ce se mută într-un oraş nou, tatăl lui Chihiro se abate de la drumul ce duce spre casă şi ajunge într-un oraş bântuit, unde rămâne captiv în Lumea Spiritelor.

Regele Leu /The Lion King (1994)

Unul dintre cele mai frumoase animaţii din anii '90, "The Lion King" l-ar impresiona fără îndoială şi pe Walt Disney.
În Pride Lands din Africa, regele leu

Când regina Sarabi îl aduce pe lume pe Simba, este clar cine va fi suveran în regatul Pride Lands, după regele Mufasa. Numai că tronul este râvnit de fratele regelui, Scar, care pune la cale să îl ucidă pe micuţul succesor şi pe Regele Leu..

Din Raiul meu/ The Lovely Bones (2009)

Bazat pe besttseller-ul scriitoarei Alice Sebold, filmul este o lecţie emoţionantă despre viaţă, iertare şi puterea de merge mai departe, dar mai ales pentru copii.

Ucisă de vecinul care locuieşte alături de casa părinţilor, Susie Salmon rămâne captivă între două lumi. Din Raiul ei - o lume fantastică spectaculos realizată de Peter Jackson -, ea îşi veghează familia şi va încerca să o îndrume către criminal.

Filmul are o distribuţie impresionantă: Rachel Weisz, Mark Wahlberg, Susan Sarandon, Stanley Tucci, Michael Imperioli şi Saoirse Ronan.

Ice Age 3 (2009)

Este una dintre cel mai frumoase animaţii din ultimii ani şi o comedie senzaţională pe care merită să o revezi.

Aventurile celor trei prieteni, Sid, Manny, Diego şi simpaticul Scrat, veveriţa care aleargă veşnic după aceeaşi ghindă, sunt absolut savuroase. Puşi în faţa unei ameninţări serioase - căci dinozaurii reapar în lume - trăsnăile eroilor nu întârzie să apară.

Hachiko: Povestea unui câine/ Hachiko: A Dog's Story (2009)

Inspirat dintr-o poveste reală, filmul urmăreşte relaţia specială dintre un profesor şi un câine.

Ani de-a randul, Hachiko îşi însoţeşte în fiecare dimineaţă stăpânul la gară şi îl aşteaptă în fiecare seară în acelaşi loc. Într-o zi însă, profesorul suferă un atac de cord şi moare. Timp de 9 ani, Hachiko va merge în fiecare zi de zi la gară în aşteptarea stăpânului său...

În căutarea lui Nemo/ Finding Nemo (2003)

O călătorie subacvatică amuzantă şi plină de aventuri în care doi peşti - Marlin şi fiul său Nemo - sunt sepraţi în mod dureros în Marea Barieră de Corali, după ce sunt pescuiţi.

Dar tatăl lui Nemo porneşte să îşi salveze fiul, ajutat de Dory, care suferă însă de pierderea memoriei pe termen scurt.

O familie trăsnită/ Oliver Beene (2003)

Filmul este un serial TV ce suprinde o familie de-a dreptul atipică. Oliver Beene este un puşti de 11, Jerry, tatal său, este singurul dentist din Queens.

Pasiunea pentru meseria sa îl ţine până la miezul noptii în faţa gurilor cascate ale pacienţilor, dar, mai mult decât atât, marea distracţie duminicală a capului familiei este să sfredelească dinţii şi măselele odraslelor şi soţiei sale.

Sursa: 7 filme pe care să le vezi cu familia de Paşte : Timp Liber : Unica

Prima zi de Paste

Am fost Luminata si am inteles.... ca exista iubire. Iar cand exista, dragostea se tine scai de tine, si te iarta. Si am plans.
Am inteles ca daca prietena X este fericita si nu te mai vrea in viata ei, asta nu e un capat de tara.
Am inteles ca sunt o persoana norocoasa, cu prieteni adevarati. Doar ei stiu sa ma aprecieze, cu bune si cu rele, sa ramana langa mine.
Am primit mesaje supriza de la oameni la care nu ma asteptam. O surpriza a fost de la Bianca. :) Muuultuuumesc!

Ca teama mi-a distrus fericirea... nu are rost sa mai povestesc. Ca am stat ca o foca la soare, am citit ["Invierea" de Lev Tolstoi - sa fiu in ton cu sarbatoarea], am facut insolatie si m-am bronzat ca tractoristii si acum ma ustura pielea, e haios sa comunic.

Ca tot vorbeam de prietenii minunati, care au rabdare cu mine, si ma invata cate ceva sau imi daruiesc cate ceva frumos (film, muzica, carti, rechizite... etc. nu conteaza... gestul e mai mult decat imens). Zilele trecute, un prieten, mi-a lasat offline un link cu un film, si cuvintele:

"http://www.youtube.com/watch?v=cKLC1KadGr8
un film bestial este si partea a 2-a. Sa-mi spui daca ti-a placut. O poveste de dragoste imposibila."
claudia : Multumesc! Nu stiu daca mai am starea sa vad astfel de filme. Traiesc povesti imposibile.
"este un film bestial cu toate ca nu am stiut de el. este in regia lui Nikita Mihailov care a regizat Gara pentru doi, Fratii Karamazov etc"

Bineinteles ca am comentat si m-am incapatanat. Am spus totusi sa-l trimit oamenilor care poate apreciaza. Unul dintre ei, sora mea.

Sa va spun ca am vizionat filmul... nu m-am dezlipit de laptop, am plans... sora mea a multumit prietenului care mi-a recomandat un astfel de film... si am inteles ca sunt un om norocos. "Dragostea apare o singura data in viata" - aceasta a fost concluzia surorii mele la finalul filmului.

Vizionati-l cu incredere!

Un Paste relaxant :)

Paşte Luminos şi binecuvântat

Printre firul aspiratorului, cârpa de şters praful, ordine în hârtiile adunate de la Crăciun până acum, m-am gândit să scriu şi pe aici puţin. Nu de alta, dar văd că oamenii se grăbesc. Deja de ieri tot primesc mailuri şi urări - nu că mie nu mi-ar plăcea; eu sunt ahtiată după felicitări şi cuvinte frumoase - şi nu vreau să rămân ultima. Pe de altă parte, mâine aş vrea să stau mai mult cu mine, sufletul meu şi gândurile şi greşilele mele... şi nu am timp să dau pe aici. Iar sâmbătă plec. Vă anunţ că mi-am cumpărat bilet doar dus... nu ştiu când - şi dacă - mă întorc. :)

Vă doresc Sărbători Pascale liniştite, cu bucurii şi împliniri, alături de cei dragi sufletului. Fie ca Lumina Sfântă să vă fie de folos, să vă îmblânzească inimile, să deveniţi mai buni şi mai utili celor nevoiaşi, să vă călăuzească paşii pe drumul cel bun, să vă aducă sănătate şi fericire care să dăinuie veşnic în preajma voastră!

D'ale scoalei - primite pe mail, dar traite de mine zilnic

"D'ale şcoalei:
de ce mi se rupe de progresul odraslei dumitale
Văzui că articolul despre putirinţele şcolii a stârnit replici de
genu' da, e-adevărat ce zici tălică acolo, e şi responsabilitatea
părinţilor, da' ce te faci când profesorului nu-i pasă de progresul
copilului?.
No, să-ţ' zic de ce nu-mi (mai) pasă mie de progresu' odraslei dumitale.
1998, octombrie sau cam aşa ceva. 24 de ani, jună profă, liceu cool,
pe specialitatea mea. Am 75-80 de dolari salariu, depinde de cursul
valutar. Nici picior de meditaţie, trăiesc fix din salariu. De capul
meu, cum am dorit - într-o garsonieră care nu-i a mea, dar în care
stau moka. Mama e învăţătoare, văduvă de nici un an, de-abia se
descurcă cu hangaralele proprii. Într-alt oraş.
Am ore numai după-amiaza anul ăsta. Mi-am făcut o ciorbă - doar
cartofi, ceapă, bulion. I-oi fi pus şi orez, să pară mai deasă. N-am
altceva şi nici n-o să am până la salariu. Care abia mi-ajunge să-mi
plătesc întreţinerea, pasta de dinţi, săpunul, şamponul, tampoanele şi
mâncarea. Mâncare precum aia de zisei mai sus. Fructe de sezon? Mai
răruţ, că-i mai drăguţ. 3 portocale dimineaţa drept mic dejun? N-ai să
vezi. Îs delicatese, trebuie tratate ca atare. (Aveam o listă din
vremea aia, cu toate cheltuielile lunare. Mă întreb dac-o mai fi pe
undeva. Tare mi-ar plăcea s-o găsesc, dar mi-e c-am aruncat-o.)
M-apuc să corectez lucrări (inclusiv pe-a odraslei dumitale) - cu
pixul roşu cumpărat din banii mei, din ăia 80 de dolari care abia
mi-ajung să supravieţuiesc. Că statul nu-mi dă "furnituri"
dintr-astea, cum îţi dă ţie patronul capitalistul dracului. În 5 ani
de predat mi-am cumpărat întotdeauna din banii mei pixul roşu de
corectat, stiloul de pus note în catalog, culegeri din care lucrez cu
odrasla dumitale, manuale, caietul în care-mi scriu planificarea
orelor cu odrasla dumitale, caietul în care mi-am scris planurile de
lecţie de debutantă, caietul în care ţin socoteala grupelor de elevi,
absenţe, note. Că materia mea se predă pe grupe şi-i un singur catalog
de împărţit la doi profesori. Din banii mei am xeroxat şi cărţile pe
care le folosesc la clasă cu odrasla dumitale.
M-apuc să-mi pregătesc lecţiile - din culegeri cumpărate, invariabil,
pe banii mei. Unele încă din facultate.
Iau autobuzul, pornesc către liceu. Cobor, văd "Caţavencu" la chioşc,
dau să-l cumpăr, mă opresc. Costă 5.000 de lei (parcă) - din banii
ăştia îmi iau pâine o săptămână, mai bine nu. E prima oară când nu-mi
cumpăr "Caţavencu". Îmi dau seama brusc cât sunt de săracă. Mai săracă
decât în facultate. În ultimii 2 ani o dusesem bine - lucram la
librărie, aveam bursă, ai mei îmi mai trimiteau bani din când în când.
Ajung la oră. La clasa odraslei dumitale. A făcut careva tema? Nici
poveste. E liceu de specialitate, e materie la care au să dea bac.
Nimeni n-a făcut tema. Nu, nu pun 3 pe temă nefăcută, că ştiu din
propria experienţă de elev că asta duce doar la copiat în pauză, or
nu-i ăsta scopul. Dau teme întotdeauna - "pentru cine vrea să se
deştepte, aveţi temă asta şi asta". Nimeni niciodată nu vrea să se
deştepte. Nu, nici măcar odrasla dumitale. Li se rupe. Nu-s proşti,
doar li se rupe. Nu-s nici măcar nepoliticoşi. Atâta doar că nu le
arde de-nvăţat. Te uiţi la ei - unii (unele, de fapt, că-s fete
majoritatea) ar putea ajunge departe, da' se dau prin parcarea
liceului cu flăcăi cu maşinuţe colorate. Da, da, inclusiv odrasla
dumitale.
M-apuc să predau. Ceva gramatică. Scriu pe tablă, am mâinile murdare
de cretă pân' la cot. Mă-ntorc spre clasă - o mândruţă din prima bancă
(odrasla dumitale?) stă cu coatele pe pupitru, şi-admiră unghiile. Tu
de ce nu scrii? Aaaa, ştiţi, mi-am făcut unghiile în pauză şi încă nu
s-a uscat oja. Era să fac atac de cord la cei 24-25 de ani. Ah, da? Ia
ieşi tu cinci minute afară, să ţi se usuce oja. Se-ntoarce după cinci
minute. Ţi s-a uscat oja? Daaaaa! Ia dă să văd. Nu, că s-a uscat.
Dă-ncoa' să văd. Şi-ncerc cu unghia (doamnele ştiu de ce). Nu s-a
uscat, mai ai de stat afară. (Era odrasla dumitale? Ai dreptate, nu-i
frumos ce-am făcut. Au râs colegii de ea, aşa-i. Şi profa a fost
cool.)
M-apuc să organizez la şcoală meditaţii - moka, fireşte - pentru bac.
Deschise oricui, nu doar celor de-a XII-a. Să-nvăţăm să rezumăm un
paragraf, să facem familii de cuvinte, să povestim şi-n general să
exersăm ce se cerea la vremea aia pentru bac. Au venit quattro poveri
gatti timp de vreo 2-3 săptămâni. Nu, odrasla dumitale n-a venit. Dar
ţi-a bâzâit acasă că are nevoie de meditaţii, că la şcoală nu face
nimic şi prin urmare o să ia notă mică la bac.

Vezi, de-aia nu-mi mai pasă de progresul odraslei dumitale. Pentru că
nu-s apostol şi nici dascăl - indiferent cum m-ar numi ăştia la teve.
Îs profă, am un job ca şi tine. Cu osebirea că rezultatul muncii mele
depinde prea puţin de strădania mea. Oricât m-aş strădui eu,
rezultatul muncii mele depinde până la urmă de strădania odraslei
dumitale. Şi-i deznădăjduitor, a mia oară, să-ţi dai seama că le-ai
dat tot ce le puteai da, iar ei tot n-au învăţat nimic. Te străduieşti
să-i faci să prindă ceva în clasă, că doar cu asta rămân.
Să ne-nţelegem, părinte preocupat: treaba mea e să-i predau odraslei
dumitale, cât pot eu de bine. Şi o fac. Însă progresul odraslei
dumitale e fix treaba odraslei dumitale, că-i suficient de mare ca să
conştientizeze lucrul ăsta, şi a dumitale personal, care trebuie s-o
controlezi. Dar n-ai venit niciodată la şcoală să-ntrebi profii de
vorbă - preferi să-ţi crezi odrasla pe cuvânt, e mai comod. E comod ca
vina să fie a profesorului. Pentru că dacă ar fi vina odraslei ar
însemna să te pui în discuţie pe tine ca părinte. Or tu i-ai cumpărat
tot ce-avea nevoie, inclusiv meditaţii! Deci n-ai ce-ţi reproşa. Nu?
____________________________
PS 1: Când am simţit că nu-mi mai pasă suficient de nişte copii cărora
nu le pasă de ei înşişi (că părinţii oricum n-au dat niciodată semne
că le-ar păsa de educaţia copiilor), eu am plecat. Deşi aia e meseria
mea şi-mi plăcea.
PS 2: Toate cele de mai sus sunt adevărate. Disparate, dar adevărate.
Şi mai ales trăite. De mine pe pielea mea."

Concurs de Paste

Bine ati venit pe blogul "bios-doareu"... despre viata, cu bune si cu rele, cu zambete si bucurii, cu magie si ganduri senine, si pe ici pe colo cu un strop de optimism. Viata nu este doar lapte si miere, asa ca incerc sa raman ancorata in realitate, desi visez la cai verzi pe pereti, si la Feti Frumosi si Ilene Cosanzene care se regasesc aici, si se iubesc si traiesc fericiti pana la adanci batraneti.
Pentru ca azi, viata mi-a demonstrat ca inca sunt cu toate tiglele pe acoperis, ca am idei dragute, m-am gandit sa aduc bucurie oamenilor care intra prin casuta mea - pe care o aerisesc zilnic si ii imbunatatesc aspectul (atat cat ma pricep, caci sunt certata cu tehnica).

Ce bucurie poate fi mai mare decat a primi un dar! Da... insa, cum nimic nu e gratis, (sau nu toti am fost cand s-a impartit norocul) am decis sa organizez un concurs.

Pentru ca tot vine Pastele, am decis sa aleg doua variante de a ne aminti de aceasta sarbatoare.

1. Urari catre cei dragi: Cel mai frumos catren folosit ca dedicatie pentru sarbatorile pascale.
2. Povesti: O scurta poveste/ intamplare haioasa legata de un iepuras.


Vor fi trei premii pentru fiecare varianta constand in carti, CD-uri, DVD-uri, rechizite.

Daca voi fi asaltata, am sa recurg la votul cititorilor.

Va astept cu mare drag, nerabdare si curiozitate! (postarile se fac la comentarii).

Data de participare: 18 aprilie - 21 aprilie (orele 24). MULTUMESC! Inspiratie si multa bafta!

Soarele din noi

cand soarele a iesit din scutece, si a inceput sa se urce pe scara cerului ca un copil zvapaiat, i-am desenat repede chipul in nisipul adunat in sertarul amintirilor.

priveste-l! iti amintesti de el? sunt sigura ca nu. zambeste! poate stergatoarele de ciocolata din creierul obosit de prea multe ganduri, isi vor face datoria.

intinde-ti mainile si daruieste un strop din lumina ce se adaposteste in tine! fii o raza pentru soarele omenirii! multumesc! MULTUMESC acum pentru atunci si pentru totdeauna!

diverse cu gust de caramea

Vineri trebuia sa merg la o intalnire unde se mancau caramele. Aveam intalnire de gradul I azi cu Dumnezeu si nu puteam sa ma bucur de dulceata caramelelor. Cand fac rau, si astept bine, si uneori il si primesc, trebuie sa daruiesc ceva in schimb. Ce? Abtinere.... Oricum fac numai nefacute. Ma ia gura pe dinainte si spun adevaruri. Stiati ca adevarul doare, nu? Si eu stiam, dar aflasem ca te si vindeca de mandrie trufasa. Mi-am luat fermoare de la domnul care le da engros in tramvaiul ce ma duce la scoala. Imi voi pune la gura, si voi pastra si rezerva. Nu voi mai spune adevarul nimanui... dar nici ca sunt cei mai talentati, cei mai frumosi, cei mai viteji... nu voi spune NICIODATA.

Mi-e dor si pofta nebuna de caramelele ce mi se lipeau de masele si eu eram fascinata ca ma iubesc. :)

De azi, voi scrie cu pofta exagerata, cand am pofte de scris, de mine, de iubire, de frumos, de nebunie, de petrecere intre gandurile mele, rele si bune, dar mai ales zapacite si sexy.

de-a scrisul plansul

isi sterge lacrimile. tace. e prea tarziu. a imbatranit si nu va reusi sa realizeze tot ce si-a propus. oricat s-ar zbate, daca nu i se ofera o mana de ajutor, nu poate sa reuseasca.
voia sa scrie o carte. da, voia sa traiasca, o data si gata, emotiile lansarii. dorea sa isi vada cartea in librarii. s-a terminat totul. nu mai are inspiratie, nu mai poate scrie. simte dorinta cum creste, cum napusteste din suflet si se opreste in varful degetelor. parca viata ei se va opri in curand. poate viata ei o va lua pe alta ruta, va ajunge in alt oras, langa alti oameni. va ma scrie vreodata? poate da, poate nu.
macar povesti... isi doreste ea cu ardoare, cerand inspiratie si idei.

"nu... scrii degeaba, se auzi vocea blanda. scrii fara cap si fara coada, fara valoare. opreste-te! incearca altceva. mai bine citeste. devoreaza carti... hraneste-ti sufletul cu muzica si tricoteaza haine pentru eternitate. oamenii s-au plitisit de tine. pleaca de aici. dispari acum cat nu e prea tarziu. parasese acest spatiu cu demnitate".

De-ale sufletului

Privesc in jurul meu si constat cat de fericita ar trebui sa fiu.

Casniciile se destrama. In ultimele saptamani, am aflat de doua divorturi. Dragostea dispare ca fumul unei tigari ce arde singura in scrumiera. Oamenii nu mai au rabdare sa se cunoasca. Nu isi mai doresc asta. Inclusiv eu tremur la gandul de a intalni pe cineva necunoscut, alaturi de care sa-mi cladesc viitorul.

Oamenii mor atat de tineri... de la simple dureri de cap (asta m-a determinat sa imi fac timp pentru a-mi face investigatii). O eleva a ramas fara mama ei (40 de ani).... :(

Ne amintim din nou ca vine Pastele si sunt atatia copii si batrani fara nimeni care sa-i rasfete, sa le daruiasca mancare traditionala si se fac colectari de diferite lucruri, carti, haine, bani.

Ieri, un elev mi-a daruit diferite mulaje in miniatura (craniu cu creier; plaman, ficat si stomac). Am inteles ca sunt iubita. Am zambit cateva minute bune.
O colega mi-a spus: "nu aveti idee cat de mult va apreciaza sotul meu - preot - pentru povestile pe care le publicati in fiecare duminica in ziarul LUMINA". (eu si uitasem de ele; le-am trimis pe toate la pachet si editorul publica in functie de saptiul ramas liber).
Cateva eleve au venit sa le imbratisez, asa ca pentru o saptamana de vacanta.

Cu toate astea, dezamagesc oameni... nu ajung la intalniri din cauza starii de oboseala ce m-a cuprins. Nu ma ridic la nivelul asteptarilor. (atunci de ce doresc sa primesc foarte mult?)

Imi doresc sa ajut enorm... si sa nu mai cer nimic in schimb. Chiar daca doare, trebuie sa invat sa daruiesc neconditionat, sa privesc oamenii ca pe niste marionete cu toane si stari sufletesti schimbatoare. Si ce daca nu-mi raspund la un e-mail, la mesaje? Si ce daca se indeparteaza sau dispar din viata mea? Asta e... si eu am fugit din viata unor oameni care mi-au cerut atentia.

Sunt o norocoasa prin simplul fapt ca descopar in fiecare zi oameni noi...
Sunt o norocoasa ca mi se deschid usi daca stiu sa bat intr-un anumit ritm...
Sunt o norocoasa ca am fost inzestrata cu talent... e vorba de talentul de a atrage oameni. Am invatat (si voi trece la actiune) ca e important sa daruiesc bucurie si zambete oamenilor care ma opresc si-mi cer asta. :) De ce sa daruiesc celor pe care probabil i-am sufocat sau suparat candva cu vreo vorba neiscusita (caci sunt om si gresesc), in loc sa fiu cu cine are nevoie de mine... asa cum sunt: cu bune si cu rele?!

Kent Keith – Poruncile paradoxale

Oamenii sunt adeseori irationali, subiectivi si egocentrici.

Iarta-i totusi.

Daca esti bun, oamenii te vor acuza de individualism si motive ascunse.

Fii bun totusi.

Daca ai succes, vei dobandi prieteni necredinciosi si dusmani adevarati.

Reuseste totusi.

Daca esti cinstit si sincer, oamenii te vor insela.

Fii cinstit si sincer totusi.

Ceea ce tu zidesti in ani, altii distrug intr-o noapte.

Zideste totusi.

Daca gasesti seninatatea si bucuria, unii vor fi gelosi.

Fii fericit totusi.

Binele pe care il faci astazi va fi deseori uitat.

Fa binele totusi.

Da ce ai mai bun si nu va fi niciodata suficient.

Da tot ce ai mai bun totusi.

In cele din urma, totul este intre tine si Dumnezeu.

Oricum nu a fost niciodata intre tine si ei.

(Kent Keith – Poruncile paradoxale)

Sfaturi la inceput de primavara

Sanatate:
1. Bea multa apa.
2. Ia un mic dejun de rege, un dejun de print si o cina de cersetor.
3. Mananca mai multa mancare care creste in copaci si in plante si mai putin din cea care este manufacturata .
4. Traieste cu cei trei 3 E : Energie, Entuziasm si Empatie.
5. Gaseste putin timp ca sa meditezi.
6. Joaca-te mai des.
7. Citeste mai multe carti decat ai citit in 2010.
8. Aseaza-te, in liniste,cel putin 10 minute in fiecare zi.
9. Dormi cel putin 7 ore.
10. Mergi in fiecare zi timp de 10 pana la 30 de minute si mergand, surade.

Personalitate
11. Nu-ti compara viata cu a celorlalti. N-ai nici o idee cum poate fi viata lor.
12. Evita gandurile negative, sau lucrurile pe care nu le poti controla. Investeste mai degraba energia in momentul prezent.
13. Nu face prea

mult. Cunoasteti limitele.
14. Nu-ti pierde pretioasa ta energie in barfe.
15. Viseaza mai des cu ochii deschisi.
16. Invidia este o pierdere de timp. Tu ai deja tot ceea ce iti trebuie.
17. Uita problemele din trecut. Nu rememora celorlalti erorile trecutului. Asta o sa ruineze fericirea din prezent.
18. Viata este prea scurta pentru a o risipi detestand.
19. Impaca-te cu trecutul tau ca sa nu-ti ruineze prezentul.
20. Nimeni nu are grija de fericirea ta, decat tu insati.
21. Fii constient ca viata este o scoala si ca tu esti aici pentru a invata. Problemele fac pur si simplu parte din curriculum-ul tau, ele apar si dispar ca ora de algebra, dar lectiile pe care le vei invata sunt pentru toata viata.
22. Surade si razi cat mai des posibil.
23. Nu trebuie sa castigi fiecare cearta. Accepta sa fii in dezacord.

Societate

24. Telefoneaza cat mai des prietenilor sau trimite-le mail-uri.
25. In fiecare zi, da ceva bun cuiva.
26. Iarta atat cat este posibil.
27. Petrece timp cu oamenii mai in varsta si cu cei mici.
28. Incearca sa faci cel putin trei persoane sa surada, in fiecare zi.
29. Ce gandesc ceilalti despre tine, nu este treaba ta.
30. Serviciul tau nu va avea grija de tine cand vei fi bolnav. Prietenii tai, DA. Pastreaza legatura.

Viata
31. Comporta-te bine !
32. Arunca tot ce nu este util, pastreaza ce este frumos sau vesel.
33. Natura vindeca totul.
34. Fie vorba de o situatie buna sau rea, ea se va schimba…
35. Putin conteaza cum te simti, scoala-te, imbraca-te si prezinta-te.
36. Ce este mai bun, urmeaza sa ti se intample.
37. Cand te trezesti dimineata, multumeste ca esti in viata.
38. Forul tau interior este intotdeauna fericit. Deci, Fii fericit!

Alt târg de carte

Acesta are şi ateliere de creaţie.... e şi mai interesant.

AICI-KILIPIRIM.

Târg de carte la AFI Cotroceni

Îmi plac cărţile, însă nu-mi mai permit aşa multe. Cu toate astea, ştiu că există alternativă:
BIBLIOTECILE. Numai cine nu vrea, nu citeşte.
Aşa că, începând chiar din această dimineaţă, mall-ul Cotroceni este plin de cărţi. [Poate vă aduce iepuraşul vreo poveste].

Detalii AICI.

C

Batranul

O silueta firava, putin adusa de spate apare dintre ziduri. Nici nu ai spune ca este barbat. Probabil a fost foarte frumos cand era tanar. Hainele sunt ingrijite. Au o culoare deschisa. Pantofii sunt dati cu crema. Parul alb este de fapt argintiu, stralucind in raza de soare poznasa care s-a strecurat printre crapaturile peretilor.
Se intoarce. Ma priveste. Ochii de culoarea unei castane coapte, ma fascineaza. Zambetul s-a transpus acolo, in pupila care se micsoreaza sau se largeste in functie de lumina care ii mangaie chipul. Genele ii tivesc pleoapele cu maiestrie. Pielea este intinsa, si proaspat rasa. Miroase a after shave vechi... sau apa de colonie ce imi aminteste de tata, de unchiul... primii barbatii pe care i-am sarutat si care mi-au marturisit ca voi deveni o femeie frumoasa. Nasul usor acvilin, este ferm si transmite putere. Adica, este un barbat care nu poate fi infrant cu una cu doua. Buzele subtiri, si-au pierdut culoarea. Au o nuanta roz pal.
Mainile.... ah mainile. Unghiile de forma patrata, taiate si ingrijite de parca ar fi protejate permanent de manusi. Ma ating. Sunt atat de fine! Maini de intelectual, de scriitor sau pianist... asa cum mi-am dorit intotdeauna.
- Va multumesc pentru tot ce faceti pentru noi!

Lista lecturilor necesare unui "OM"

Imi doream de mult sa primesc o astfel de lista. Cand iti doresti cu ardoare ceva, se intampla mai devreme sau mai tarziu. :)

Ce parere aveti?

Homer Iliada, Odiseea

Platon Banchetul, Phaidon, Phaidros

Sf. Pavel Epistolele

Mihai Eminescu tot (partial)

B. Pascal Cugetări

Shakespeare tot (partial)

Swift Călătoriile lui Guliver

Defoe Robinson Crusoe

Rousseau Confesiuni, Emile

Voltarie Zadig, Candid

Alexandre Dumas Contele de Monte-Cristo

Stendhal Mănăstirea din Parma, Roşu şi Negru

Victor Hugo Mizerabilii

Balzac Moş Goriot

Mark Twain Tom Sawyer, Huckleberry Fin

A. E. Poe Poezii, Povestiri extraordinare

Dickens tot (Marile sperante)

Selma Lagerloff Minunata călătorie a lui Nils Holgersson în Suedia

H. Sienkiewicz Quo vadis?

Tolstoi Război şi pace, Moartea lui Ivan Ilici

Dostoievski Crimă şi pedeapsă, Idiotul, Fraţii Karamazov

G. Papini Gog

Cervantes Don Quijote

A. Soljeniţin O zi din viaţa lui Ivan Denisovici, Arhipeleagul Gulag

Thomas Mann Dr. Faustus, Muntele vrăjit

Goethe Faust

Flaubert Doamna Bovary

Kant Prolegomene

Schopenhauer Lumea ca voinţă şi reprezentare

Nietszche Aşa grăit-a Zarathustra

Eugen Ionescu Teatru

M. Eliade tot (Maytrei)

F. Kafka Procesul

Dante Divina Comedie

Fericitul Augustin Confesiuni, De Magistro

Pirandello Teatru

Rainer Maria Rilke Poezii

Herman Hesse Lupul de stepă, Jocul cu mărgele de sticlă

G. Orwell 1984

Lucian Blaga tot

Vasile Voiculescu tot (poezii)

M. Sadoveanu tot (Dumbrava minunata; Fratii Jedri; Neamul Soimarestilor)

Marin Preda tot

Liviu Rebreanu tot (Ion)

Descartes Discurs asupra metodei

Am citit foarte putin.... din lista "obligatorie"... ce este bolduit cu verde.

Multumesc Carmen, multumesc Mihai (pentru revizuire).
Stiu ca este important sa citesc si sa invet din ce citesc.

Pentru lecturi, apelati la anticariatulonline. cu toata increderea.

Horoscop japonez

Spre deosebire de horoscopul european, in Horoscopul Japonez exista 11 zodii. Iata care sunt cele 11 zodii japoneze si care sunt trasaturile de caracter asociate lor:

Horoscopul japonez a luat nastere in secolul 1 I.H. la curtile imperiale japoneze, insa a devenit popular in Tara Soarelui Rasare incepand cu anii 1500. Conform viziunii nipone, in functie de intervalul de timp in care te-ai nascut, personalitatii tale ii sunt imprimate anumite trasaturi si particularitati. Chiar daca de-a lungul timpului, aceste trasaturi sunt supuse influentei unor factori externi, decizionali sau anumitor circumstante, ele fac parte din natura intrinseca a fiintei umane. Spre deosebire de horoscopul european, in Horoscopul Japonez exista 11 zodii. Iata care sunt cele 11 zodii japoneze si care sunt trasaturile de caracter asociate lor:

FLOARE DE CIRES – daca te-ai nascut in perioda 15 februarie - 20 martie
Pentru japonezi, floarea de cires are un simbol aparte, fiind asociata cu frumusetea, cu iubirea, cu afectiunea, cu gingasia si efemeritatea, dar si cu insufletirea sufleteasca, caldura, energia si naturaletea. Persoanele care apartin acestei zodii sunt persoane afectuoase, cu talente deosebite, avand darul de a-i binedispune pe cei din jur si de a le transmite ganduri pozitive. Oamenii Floare de Cires pot si insa extrem de sensibili si vulnerabili. Atunci cand sufera, suferinta lor este atat de intensa, incat poate avea efecte autodistrugatoare.

SOARE – daca te-ai nascut in perioda 21 martie- 29 aprilie
Soarele reprezinta pentru japonezi un simbol al perfectiunii, al puterii, al misterului, dar si al dorintei de a trezi lucrurile la viata, aducandu-le pe drumul intelept, drumul cel bun. Persoanele apartinand zodiei Soare sunt persoane entuziaste, norocoase, pozitive, sigure pe ele, inzestrate cu simt practic si logic. Sunt ordonate, iubesc regulile si lucrurile prestabilite. In sentimentele si relatiile de iubire pot fi extrem de pasionale. Oamenii Soare iubesc inflacarat, pana la ardere, si de multe ori, din lipsa de precautie, involuntar poate, au tendinta de a-i rani pe ceilalti.

BAMBUS– daca te-ai nascut in perioada 30 aprilie - 4 iunie
In cultura japoneza, bambusul semnifica bunastarea, fericirea, armonia, prietenia, dar si longevitatea si permanenta. La fel cum bambusul este dependent de lumina, Oamenii Bambus au tendinta de a deveni dependenti de iubirea si afectiunea celor din jurul lor. Sunt persoane care infloresc in conditii prielnice firii lor. Devin luminoase si radiaza fericire atunci cand se simt iubite. Se daruiesc poate prea mult celorlalti… Oamenii Bambus sunt insa mai puternici decat par. Chiar daca nu indragesc schimbarile, se adapteaza lor la fel de natural si nonsalant ca orice alte zodii din horoscop. Sunt de neclintit in opiniile si convingerile lor si stiu sa lupte pentru ceea ce isi doresc.

BOU – daca te-ai nascut in perioada 5 iunie - 6 iulie
Boul este un simbol al fertilitatii, al familiei, al linistii. Persoanele apartinand acestei zodii sunt persoane care pun familia si linistea familiala mai presus de orice. Sunt extrem de atasate de ideea de camin, de stabilitate, de prietenia sincera si dezinteresata care poate exista intre oameni. Sunt pragmatice si realiste, traditionaliste. In acelasi timp, sunt dispuse sa se conformeze regulilor, sa accepte lumea asa cum este ea, chiar daca nu este intotdeauna cum si-ar dori. Acesti nativi isi doresc liniste si pace in viata. Echilibrul lor interior este dat de armonia din sanul familiei. Conflictele intense cu persoana iubita ii destabilizeaza si ii determina sa dea inapoi.
FLOARE DE LOTUS – daca te-ai nascut in perioada 7 iulie - 1 august
Floarea de Lotus este un simbol al frumusetii, al puritatii sufletesti, al sinceritatii, al iertarii, al abundentei, dar si al capacitatii de a se regenera. Precum Floarea de Lotus, o floare splendida care se ridica la suprafata apei in care traieste, oamenii Lotus au capacitatea de a se ridica asupra celorlalti. Sunt de o noblete si delicatete sufleteasca iesita din comun. Sunt demni, sinceri, intelegatori, maiestuosi, simpli, capabili sa traverseze situatiile mai putin delicate cu fruntea sus. Onoarea si datoria sunt extrem de importante pentru ei. Au un simt al sinelui foarte bine dezvoltat si isi gasesc cu greu un partener.

PODUL JAPONEZ – daca te-ai nascut in perioda 2 august - 27 august
Podul este un simbol al medierii, al conexiunii, dar si un simbol al incercarilor pe care le ai de depasit pentru a ajunge acolo unde iti doresti. Nativii apartinand acestei zodii sunt persoane ambitioase, tenace, care reusesc in viata nu datorita norocului, ci perseverentei cu care isi urmaresc telurile. Oamenii -Pod sunt maestri ai exprimarii, iar comunicarea, fie ea de orice natura- artistica, intelectuala sau prin intermediul cuvantului, face parte din darurile cu care au fost inzestrati. In acelasi timp, sunt firi calme, echilibrate, reusind intotdeauna sa calmeze spiritele si sa aplaneze conflictele in jurul lor. Iubirea pentru ei inseamna exteriorizare, impartasirea gandurilor, dar si legaturi emotionale puternice pe care le pot intensifica prin intermediul comunicarii.

PIATRA DE GRADINA – daca te-ai nascut in perioada 28 august - 10 octombrie
Alaturi de apa, vegetatie si pamant, piatra este un element omniprezent in cultura si gradinile japoneze. Ea exprima trainicie, stabilitate, forta, consecventa. Oamenii-Piatra par reci, severi, duri, implacabili, lipsiti de afectiune. Aparent, sunt. Doar cei apropiati si cei care ii iubesc sunt insa capabili sa vada dincolo de suprafata. Daca reusesti sa ajungi la sufletul lor, te vei trezi coplesita de afectiunea lor. Oameni-Piatra sunt persoane pe care te poti baza. Te poti incredere in ei, te poti baza pe ajutorul lor indiferent de situatie. Oamenii-Piatra sunt consecventi in sentimentele lor si cred in fidelitate.

IMPARATUL – daca te-ai nascut in perioada 11 octombrie - 18 noiembrie
Imparatul este un simbol al fortei si al autoritatii, al stapanirii de sine, dar si al superioritatii. Persoanele apartinand zodiei Imparat au o personalitate puternica, incercand, chiar si fara sa constientizeze, sa-si impuna vointa asupra celorlalti. Totodata, Oameni-Imparat au o putere de influenta foarte mare, o vointa de fier si o capacitate de munca incredibila. Greutatile nu-i doboara si nici nu ii pot indeparta de la obiectivele pe care si le-au propus. Sunt energici, au incredere in ei insisi si in ceea ce pot realiza. Oamenii-Imparat s-au nascut sa straluceasca, sa conduca, sa fie in centrul atentiei. In iubire, pot fi la fel de temperamentali ca si in celelalte domenii. Au uneori tendinta de a domina si a trece cu vederea dorintele celuilalt.

IMPARATEASA – daca te-ai nascut in perioada 19 noiembrie - 26 decembrie
Imparateasa se impune prin intelepciune, prin inteligenta, printr-un spirit superior, iar nu neaparat prin forta. Nativii acestei zodii au anumite trasaturi in comun cu ale Oamenilor-Imparat. Au poate o personalitate la fel de puternica. Spre deosebire de acestia, sunt insa mai temperati, mai rabdatori, mai putin impulsivi, mai pasivi si mai cumpatati in deciziile lor. Pun mai mult pret pe spiritualitate si pe spirit, pe evolutia interioara. Sunt modesti, creativi si hotarati sa schimbe lumea doar prin metode juste si chibzuite. Au prestanta. In iubire, acesti nativi pun mare pret pe fidelitate, pe intelegere si pe respect.

LUNA – daca te-ai nascut in perioada 27 decembrie - 18 ianuarie
Luna nu este doar un astru al misterului si al intuitiei, ci si un simbol al clarviziunii. Oamenii-Luna sunt enigmatici, fascinanti, spirituali, cuceritori, cu un simt intuitiv foarte bine dezvoltat. Sunt nonconformisti, atrasi de tot ceea ce inseamna nou si progres. Este o placere sa-i ai ca interlocutori in zilele lor bune. Sunt sclipitori de inteligenti, iar ideile lor reusesc sa starneasca interesul. Au insa tendinta de a avea schimbari bruste de dispozitie si adeseori se lasa prada sentimentelor. Nervozitatea reprezinta unul din punctele lor slabe. In iubire sunt impulsivi si cu toane, insa odata ce s-au calmat stiu cum sa-ti intre din nou in gratii. Nu poti rezista farmecului pe care il emana.

TESTOASA SACRA – daca te-ai nascut in perioada 19 ianuarie - 14 februarie
Testoasa este un simbol sacru al intelepciunii si al autodeterminarii. Nativii acestui semn sunt blajini, prietenosi, placuti, capabili sa se sacrifice si sa faca compromisuri de dragul persoanei iubite. Totodata, sunt pasnici, buni la suflet, incapabili sa faca rau cuiva in mod voit. Circumspectia face parte din modul de a fi si de a simti al acestor nativi. Oamenii – Testoasa pot realiza lucruri marete in viata prin autocontrol si autoimpunere. Exercitiile lor de vointa sunt extraordinare. Se hotarasc si iau decizii cu greu. Deciziile lor sunt insa irevocabile. Oamenii-Testoasa nu se uita inapoi.

Cum mă cheamă?

Într-o dimineaţă de mai, s-a născut o fetiţă de nota 10. Iniţial trebuia să primească nume de floare, doar mai este numit florar. Camelia era menit să fie numele ei. În salon, numele i-a fost furat. Atunci, i s-a dat numele Claudia.... după celebra Claudia Cardinale, o femeie frumoasă şi puternică.

Pentru că din partea naşilor trebuia să primească numele Maria, iar familia ei era saturată cu acest nume, naşs a venit cu ideea de a i se spune Lizica, căci pe fiica ei, deşi o chema Maria, o alinta Liza.

Peste ani, tarziu, când fetiţa era deja la liceu, profesoara de matematică, fascinată de Lizica, nu o credea că se numeşte aşa. I-a cerut certificatul de naştere. S-a convins şi i-a plăcut, cu toate că îi spunea mereu Luiza, Eliza.

Când s-a angajat prima dată, pe perioada facultăţii, având multe colege Claudia, au convenit să i se spună Liza. Bun. Nu-i plăcea, dar era numele ei până la urmă.

Devenind profesoară, şi-a recăpătat numele: Claudia. Însă, când actele au ajuns la directori pentru semnături, una alta, au fost fascinaţi. Wooow.... ce nume frumos, deosebit, melodios. Ea zîmbea. Nu-i plăcea.

Când a primit maşina, mama ei a vrut neapărat nume preferenţial: LZK.

Scriind poveşti... un bun prieten i-a spus:

“De ce nu-ti inventezi un nume de scriitor, sa pastrezi doar Claudia din numele tau?...sau sa faci ceva macar cu Lizica.... (nu-l poti uita?)

- Numele te conditioneaza.

Vei fi intotdeauna o persoana buna, dar nu vei putea trece mai departe.

Viata e o farsa, nu? Nu e un loc unde tu sa fii always the good guy.

(Lizica - pers. buna, copilaroasa, simpla, daruieste in permanenta, etc etc)

Claudia in schimb e un nume puternic, frumos, matur, feminin, luminos, intelept, plin de tact... Claudia o salveaza pe Lizica... :-))

Don't hate for what I tell you. (F.Z.)”