luni, august 2

prieteni veseli

anul trecut, pe la final de mai, intr-o seara de marti, ies de la metrou, astept la semafor. in fata mea o tanara tunsa scurt, bruneta cu suvite albastre, imbracata interesant. o portiune de drum, o parcurgem impreuna. la un moment dat, ne pierdem una de alta. peste cateva minute, ne intalnim in aceeasi sala de curs, caci incepeam primul nostru curs de scriere creativa (a mai urmat unul parcurs impreuna, anul acesta februarie-aprilie). e o fata efervescenta si radioasa, cu zambetul pana la urechi. imi spune:
- ne-am intalnit pe drum, mi-a atras atentia geanta ta! Claudia, se prezinta.
- Claudia, spun!
rade.
incet incet, aflu ca este casatorita (o sotie tanara si deosebita) si are un baietel de 3 ani. imi spune cum ii citeste in fiecare seara povesti.
usor usor, s-a nascut o prietenie frumoasa. l-am cunoscut pe puiul ei la o intalnire cu mamici - "Mafia mamicilor", anul trecut prin vara. un mancacios care a fost ocupat cu savurarea unei clatite, nu mi-a acodat importanta.
pe masura ce aflam mai multe despre Claudia, imi placea tot mai mult numele nostru. este un model de sotie si mama pentru mine (a nu se intelege ca o copiez; am partea mea de originalitate).
au decis - Claudia, Radu si micutul David - sa plece in Canada. pentru ca atunci cand iti doresti ceva din tot sufletul si faci ceva efort pentru asta, se indeplineste, ei ne vor parasi pe 13 august.
ieri, ne-am intalnit sa ne luam la revedere (sperand ca nu ne vor uita, si vom comunica destul de des).
am ras, am mancat inghetata, am facut fotografii (imortalizarea momentelor speciale).
pentru mine, a fost o seara de joaca nebuna cu David, care m-a indragit din prima clipa (probabil unde am acelasi prenume cu mama lui). e un baietel istet foc. mi-a povestit ca va zbura cu doua avioane, ca in Canada e mai frig, acolo vine mai intai zapada si Mos Craciun, apoi aici.
ne-am distrat pe cinste.
de abia astept pozele, sa retraiesc acele clipe!
Drum bun, prieteni dragi si veseli si puternici si optimisti si buni si hotarati!
Este cazul sa le multumesc pentru incurajarea teribila de a scrie povesti.
Clau mi-a tradus o poveste si ea crede ca va ajunge peste mari si tari, la alti copii. Multumesc din suflet, Clau! (si Claudia scrie, mai frumos decat mine si mai mult; scrie fantasy; mult succes tiza mea draga!)


P.S.: gazda ne-a fost nimeni altcineva decat profesoara de la curs, iar prietenele, colegele noastre sensibile si talente de la cursul de scriere. atunci, s-au legat prietenii frumoase si adevarate. imbratisari si zambete, dragele mele!

duminică, august 1

un nou august...


alt august in viata mea... acelasi august cu alta palarie? nu, un august mai bun, mai frumos, mai zambaret, mai senin, mai bland, mai implinit... (o complotare intre lunile augist si mai din ce am scris aici).

Soare de august. Dimineata racoroasa si vise risipite. Inca un munte de urcat azi… caci vreau sa reusesc. Mi-e greu, dar mi-am promis sa nu ma las. Mi-e greu pentru ca uneori, “fericirea” mea – mai degraba independenta mea - supara pe altii. Mi-e dificil sa accept ca nu pot multumi pe toata lumea. Insa, am facut candva – pana nu demult – si asta. Am suferit mai mult.

Citesc tot felul de articole – pe care culmea le primesc la newsletter (de parca Cineva acolo sus stie ce ma framanta) - despre teama. Simt cum de cateva zile ma bantuie si nu-mi da pace. O alung cu toata puterea, cu gandul, cu zambetul. Uneori e puternica si imi taie din vointa, din incredere, din bucurie. Fac tot ce pot sa nu ma las invinsa. Vreau sa reusesc, vreau sa imi fie bine, vreau sa fac bine!

Imi doresc sa intalnesc oameni, sa-i imbratisez si sa construim ceva frumos (memorabil suna maret).

Imi doresc ca bucuria sa ne fie soare in fiecare zi!

sâmbătă, iulie 31

lecturi Radu Tudoran


imi doream cu patos sa lecturez carti ale scriitorului Radu Tudoran (ce nume frumos!- numele real Nicolae Bogza, frate cu Geo Bogza - "Cartea Oltului"). am mers la biblioteca metropolitana (astfel am aflat ca aveam permis valabil, iar eu nu ma uitasem, considerand ca e expirat de ani buni) si am gasit "frumoasa adormita" si "sub zero grade". fara ezitari, fara mofturi, le-am luat.

am finalizat "frumoasa adormita" si nu este nimic altceva decat un frumos jurnal de calatorie in america... descrise hoteluri, orase, evenimente religioase (vizita papei de exemplu), prezenta Mc Donald's-ului care la noi nu exista in 1979 (acesta fiind anul vizitei), plimbari cu taxiul si autobuzul, descrierea bus-urilor speciale pentru scoala (school bus).

da, a scris foarte frumos.... ti-e drag sa citesti. scrierea e cursiva, descrierile deloc plictisitoare , oamenii au "stil".

mai am de lecturat "sub zero grade"... imi place...

joi, iulie 29

schimbari


simt ca in viata mea va avea loc o transformare (trasesem prin martie cartea Mortii la Tarot)... curand... o saptamana... o luna...
nu stiu daca in bine sau in rau (poate mor). habar nu am.
lucrul acesta il simt si oamenii dragi mie, ei reactionand diferit.... unii ma imbratiseaza, ma cauta, imi spun cat sunt de speciala si de draga lor. altii, imi atrag atentia sa nu fac greseli, ma cicalesc continuu.
hei!
sunt om, nu Mafalda! fac greseli ca toti oamenii. da, recunosc ca as dori sa fiu perfecta, sa multumesc pe toata lumea, dar nu pot. si cred ca, nici nu vreau!
imi doresc o viata armonioasa!
imi doresc atat de mult, mai mult ca oricand, o schimbare radicala in viata mea, una de bun augur. vreau sa devin "stralucitoare", sa eman bucuria si fericirea si bunatatea prin toti porii.
vreau sa incep o viata nou - nouta.

marți, iulie 27

frica si intamplarea

ieri, am iesit la un suc cu trei prietene minunate. la un moment dat a venit vorba despre frica... si spuneau ele ca trebuie invinsa, ca e necesar sa o stapanesti. buuun. am retinut.

azi, a fost sedinta pentru repartizarea posturilor in invatamant, adica locul de unde pot castiga o paine pentru inca un an de zile. toate bune si frumoase. aveam continuitate pe 15 ore, am semnat s-a rezolvat. insa, catedra este de 18 ore. stiti vorba aceea, "de ce ti-e frica nu scapi?"
ihmm, s-a adeverit. anul trecut am mai avut 4 ore completare la o scoala chin, durere, pedeapsa... nu stiu, as fi facut orice numai acolo sa nu ma mai duc. ma asez linistita, gasisem exact 3 ore la o scoala in apropierea primeia; discut cu o colega de religie care preda acolo, imi spune ca e super scoala.
in fata mea cu cateva persoane (da, e o atmosfera ca la piata, ca la bursa, tipete sfasietoare..."nuuu... mi-a luat postul, scoala pe care o voiam eu"! trist; nu va doresc sa fiti la mana cuiva, dupa atata scoala si examene) orele sunt luate.
voiam orice, numai scoala unde fusesem anul trecut pentru completare, nu. ca un facut, ramasesera exact 3 ore, parca special pentru mine.
ajung in fata si ii spun domnului inspector: "trei ore, oriunde, sector 5 sa fie". "nu mai avem!" si chiar asa era...
cu inima indoita, picioarele tremurand (nici nu stiu daca le mai simteam), murmur: "atunci, fie 168!" semnez cu inima tremuranda.
de ce oare am facut asta, ma intreb? puteam ramane cu 15 ore, ma afecta putin la vechime. nu stiu ce a fost in mintea mea. lupta pentru supravietuire? ce e amuzant - caci trebuie sa gasesc ceva funny in orice - este ca, scoala se afla in apropierea maternitatii unde m-am nascut. poate m-a placut vreo barza si imi aduce un bebe in acest an scolar. ha ha ha ha ha.....

imi asum riscurile si primesc sa ma duc 3 ore pe saptamana spre maternitatea Giulesti...

urmariti-mi blogul, poate il transform in forum pentru mamici... ha ha ha...

duminică, iulie 25

Dorinte sa ai... si curaj


Dau binete soarelui, salut viata si-i zambesc, va urez o zi divina, superba, fericita, trait intens (va rog nu pierdeti nici macar o clipa cu rautati si regrete), cu vesti bune, ce mai in sus si-n jos, cu zambete si bucurii.


"Iisus Hristos a indicat clar că omul trebuie să facă primul pas.

'Cereţi şi veţi primi, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide!'. (Matei 7;7)

Şi în Sfînta Scriptura citim: 'În ceea ce priveşte lucrarea mâinilor Mele, comandă-Mi!'.

Spiritul Infinit, adică Dumnezeu, este întotdeauna gata să îndeplinească dorinţele mai

mari sau mai mici ale oamenilor.

Orice dorinţă exprimată sau neexprimată este o cerere. Suntem adesea uimiţi cînd o dorinţă ne este brusc îndeplinită. Într-un an, înainte de Paşti, văzând trandafiri frumoşi în vitrinele florăriilor, mi-am dorit să primesc unul şi, timp de o clipă, l-am vazut în minte, depus la uşa mea. În ziua de Paşti, îmi sosi un trandafir superb. A doua zi îi mulţumii prietenei care mi-l oferise, spunându-i că era exact ceea ce-mi doream. Ea exclama: 'Dar nu ţi-am trimis trandafiri, ţi-am trimis crini!' Florarul confundase comanda ei cu alta, şi-mi adusese trandafirul numai pentru că eu pusesem în acţiune legea, şi pentru că trebuia să primesc un trandafir.

Nimic nu se interpune între om, cel mai înalt ideal al lui şi fiecare dorinţă a inimii sale;

doar îndoiala sau teamă.

CÂND OMUL ŞTIE SĂ DOREASCĂ CU CURAJ, TOATE DORINŢELE SALE SE REALIZEAZĂ IMEDIAT." ("Jocul vietii")

figuri geometrice


ma intreb acum, in lumina intunecata a zilei ce asteapta furtuna, ce figuri geometrice imi plac?!
am ales, cercul, un continuu si perfect du-te vino, un ciclu al vietii, cu bune si rele, ca paletele unei mori care se tot rotesc.
un triunghi isoscel m-a ranit candva atat de puternic, incat rana mai sangereaza si acum. l-am iertat. nu a stiut sa ma iubeasca asa cum merit. sunt atatea triunghiuri in lumea astea, incat il ignor pe acesta, rautacios si ursuz, prefacut si ranit la randul sau.
acest triunghi a spart cu varful sau, patratul in care ma aflam la acel moment, ai carui pereti erau: iubire, speranta, bucurie, armonie.
patratul, s-a transformat intr-un romb, dragut si timid, care a fost curand imbratisat de un cerc radios si cald, asemenea soarelui.
acum, toate figurile geometrice dragi mie, cercul si piramida (varf spre inalt, ambitie, reusita, succes, dragoste, vis implinit), stau fericite si zambitoare intr-un cub, ce este de fapt cufarul iubirii si al familiei armonioase ce se naste pas cu pas, clipa de clipa penru mine, pentru sufletul meu voios, pentru zambetul mei pasnic si imbratisarile mele atat de neastamparate, ce asteapta omul atat de drag si minunat.
il zaresc pe gaura cheii. se indrepta cu pasi mari, siguri, cu zambet larg si inima deschisa (camasa ii tresalta in dreptul inimii) spre mine.
de-abia astept sa folosesc cheia magica, care va deschide acest cufar al iubirii eterne si al vietii armonioase.